În ultimele 12 luni, platforma de monitorizare VICTA a identificat 47 de proiecte de reconversie în România, cu o valoare totală estimată la 792,40 milioane RON și suprafață totală de circa 299.800 mp.

Aceste proiecte acoperă mai multe sectoare, de la rezidențial și industrial la hoteluri și sănătate, indicând o tendință crescândă de refolosire a clădirilor existente.

• Distribuția pe domenii: 6 proiecte în sectorul rezidențial, 8 industrial, 11 birouri/comercial, 22 hotel & relaxare, 6 retail, 7 social & comunitate, 8 medical, 1 infrastructură.
  
  
• Stadiul proiectelor: 28 în fază de ante-construcție, 10 în construcție, 5 în faza de amenajare/interioare și 4 finalizate.
  
  
• Tipul finanțării: 38 proiecte private (valoare cumulată de aproape 706,60 mil. RON), 7 publice (75,90 mil. RON), 2 public-privat (9,90 mil. RON).

Se remarcă faptul că domeniul hotel & relaxare deține aproape jumătate din proiecte (22), urmat de birouri/comercial și medical, ceea ce sugerează un interes sporit pentru reconversii în turism și servicii.

Totodată, majoritatea proiectelor sunt încă în faza de planificare/autorizare (28 din 47), semnalând un val de investiții pregătite. De asemenea, sectorul privat domină eforturile de reconversie, iar proiectele publice, de exemplu în comunitate sau sănătate, reprezintă o parte mai mică din volum și buget.

De la fabrici și hoteluri la muzee și centre de wellbeing: exemple și tendințe

Printre exemple reprezentative se numără următoarele proiecte (menționate cu ID-ul VICTA):

• One Gallery: fosta fabrică Ford din Floreasca, transformată în cel mai mare food hall din Europa de Est (ID Proiect: P376465).
  
  
• Castelul Salbek: reabilitare și reconversie în centru de wellbeing (ID Proiect: P378956).
  
  
• Strip Mall: reconversie din fosta fabrică de covoare (ID Proiect: P339685).
  
  
• Hotel → Spital: reconversie funcțională și supraetajare din hotel în spital (D+P+4E) (ID Proiect: P273412).
  
  
• Grădiniță → Muzeu: reconversie a unei grădinițe în muzeu de artă contemporană (ID Proiect: P418649).
  
  
• Radisson Red Bucharest Old Town: reconversie a unei clădiri de birouri existente în hotel (ID Proiect: P410060).
  
  
• Aparthotel 38 camere: reconversie a Palatului Cerchez (ID Proiect: P382623).

Aceste exemple reflectă tendințe diverse: de la transformarea vechilor spații industriale și educaționale în facilități culturale sau de sănătate, la adaptarea birourilor ori hotelurilor la nevoile curente de piață.

În contextul actual, multe companii și investitori reconsideră funcțiunea clădirilor existente, ca urmare a scăderii cererii în anumite segmente (de exemplu, scăderea turismului pe timpul pandemiei) sau din rațiuni de sustenabilitate.

Ziarul Financiar observă că „mai multe clădiri de pe piaţa locală trec printr-un proces de conversie ca urmare a efectelor generate de pandemia de Covid-19”, de la birouri transformate în locuințe până la hoteluri convertite în apartamente (cum a fost cazul clădirii Rin Grand Hotel).

Pentru actorii de pe piața construcțiilor, reconversia devine astfel o oportunitate strategică. Dragoș Ghiță, project manager la firma de insolvenţă CITR, subliniază potențialul acestor active: „Platforma Titan Maşini Grele este un activ valoros, cu poziționare excelentă şi versatilitate ridicată, fie pentru investiţii industriale sau logistice, fie pentru dezvoltări imobiliare sustenabile. Obiectivul principal este valorificarea corectă a activelor companiei, într-un mod care să deservească atât interesele creditorilor, cât şi potenţialul urbanistic şi economic al zonei”.

În același spirit, Sorin Guttman (IULIUS) descrie proiectul de regenerare a fostei platforme Carbochim de la Cluj-Napoca drept „un proiect de nivel european, [în] care gravitează în jurul oamenilor încă de la început… un proiect care are în centrul său verdele și istoria locului”. Astfel de declarații scot în evidență faptul că marile investiții de reconversie urmăresc nu doar profitul imediat, ci și crearea unor spații integrate în comunitate și protejarea mediului construit.

La nivel teoretic, reconversia sau retrofit-ul clădirilor existente este văzut ca o soluție mai eficientă și mai sustenabilă decât demolarea și construcția de la zero.

Pentru România, acest trend local corespunde directivei europene de decarbonizare a parcului imobiliar, unde statul și investitorii sunt tot mai interesați de renovarea clădirilor vechi pentru a îndeplini standarde de eficiență energetică.