Creşterea rapidă a inteligenţei artificiale (AI) şi a serviciilor de cloud computing declanşează o explozie a construcţiilor de centre de date la nivel mondial, arată un raport recent al Allianz Commercial. În această perioadă, unele proiecte depăşesc 20 miliarde dolari în costuri.
Cererea pentru putere de procesare la nivel înalt împinge dezvoltatorii să realizeze facilități de dimensiuni fără precedent. Conform analizei Allianz, cheltuielile globale pentru centre de date ar putea atinge până la 7 trilioane dolari până în 2030.
Giganții tehnologici, în special cei din Statele Unite şi China, sunt principalii factori ai acestei evoluţii. În al doilea trimestru din 2025, cele trei mari platforme de cloud – Amazon, Microsoft şi Google Cloud – au generat aproape două treimi din veniturile globale din cloud.
În acelaşi timp, grupuri chineze precum Alibaba sau Tencent îşi cresc cheltuielile de capital, de ordinul sutelor de miliarde de dolari, în infrastructuri dedicate AI.
Pieţa şi geografii cheie
Statele Unite continuă să fie cel mai mare pol pentru centre de date, care ar urma să acopere aproximativ două treimi din cererea globală de putere pentru centre de date, estimată la circa 81 gigawaţi până în 2028.
Piaţa chineză se extinde accelerat, zona Beijing concentrează deja în jur de 10 % din capacitatea globală hyperscale.
Europa, deşi în urmă faţă de SUA şi China, înregistrează o creştere anuală a activităţii de pipeline de circa 43%. Oraşe precum Londra sau Dublin au fiecare peste 1 GW planificat, urmate de Amsterdam, Frankfurt, Paris sau Milano.
Costuri şi provocări tehnice
Costurile de construcţie pentru centre de date s‑au majorat considerabil: de la medii de aproximativ 200-300 mil. dolari, acum proiectele tipice se situează între 500 mil.-2 miliarde dolari, iar unele mega‑campusuri depăşesc 20 miliarde dolari.
Pe lângă costuri mari, aceste proiecte implică provocări tehnice complexe: consum extrem de energie, infrastructură electrică critică, răcire intensivă, logistică complicată şi riscuri operaţionale, de la incendii, apă utilizată pentru răcire, până la vulnerabilităţi în faţa schimbărilor climatice. Spre exemplu, consumul de energie al centrelor de date ar putea să se dubleze până în 2030, atingând circa 945 TWh, echivalentul consumului Japoniei astăzi.
Totodată, facilităţile mari pot consuma până la 19 milioane de litri de apă pe zi, punând presiune pe resursele locale şi infrastructura urbană.
Pentru piaţa românească, chiar dacă volumetria globală poate părea abstractă, implicarea în centrul de date, campusuri de calcul sau infrastructură de cloud locală poate reprezenta o oportunitate strategică, atât în termeni de proiectare, cât şi de execuţie.
