Printre multiplele activități urbane, skateboarding-ul a devenit, în ultimii ani, nu doar un sport, ci și o formă de cultură și expresie, capabilă să transforme orașele și să regenereze spațiile uitate.

Skateboarding-ul, prin natura sa, aduce aceste beneficii într-un cadru urban. Născut ca o extensie a surfingului în California anilor ’50, sportul a evoluat dintr-o practică de nișă într-o industrie globală și un fenomen cultural. În orașe precum Barcelona sau Los Angeles, skate-ul a devenit o formă de reapropriere a spațiilor publice, oferind vitalitate zonelor care altfel ar fi rămas abandonate sau chiar periculoase.

Dezbaterea: distrugere urbană sau revitalizare?

Pentru unii, skateboarding-ul înseamnă zgomot, deteriorarea mobilierului urban sau pericole pentru pietoni. Astfel, au apărut interdicții și sancțiuni în anumite spații. Totuși, în paralel, arhitecți și urbaniști au arătat că skate-ul poate fi o soluție de regenerare: un mod de a reda viață unor zone abandonate și de a construi comunități.

Un exemplu celebru este spațiul Vltavská Underground din Praga, unde un pasaj evitat de localnici a fost transformat într-o zonă mixtă pentru skateri, pietoni și bicicliști, cu instalații de artă, iluminat modern și spații de relaxare. Astfel de inițiative arată că skateboarding-ul poate fi integrat în mod creativ în peisajul urban, devenind o punte între diferite categorii de utilizatori.

Skateboarding-ul ca inspirație arhitecturală

De la formele concave care imită valurile oceanului până la reinterpretarea scărilor, rampelor și balustradelor, skate-ul a influențat designul urban și arhitectural. Proiecte precum Nike HomeCourt Skate Landscape demonstrează că sportul poate deveni o sursă de creativitate în peisajul construit, aducând împreună arhitectura și cultura urbană.

De asemenea, skate-ul nu se limitează la spațiile publice: există case și clădiri culturale în care rampele devin elemente centrale de design, cum este House of Vans London, un spațiu hibrid între artă, muzică și skateboarding, amenajat în vechile arcade feroviare ale orașului.

Situația în România: datele VICTA

În România, fenomenul skateboarding-ului urban capătă vizibilitate, iar investițiile în astfel de proiecte cresc. Conform datelor VICTA, de la 1 ianuarie 2024 până în 2 octombrie 2025 au fost monitorizate 8 proiecte de skate, cu o valoare estimată la 93,53 milioane RON și o suprafață de aproximativ 20.000 mp.

Acestea sunt:

• Complex sportiv skateboard, BMX, roller park, Brașov, etapa amenajare – 11,26 mil RON
  
  
• Skatepark acoperit, Cluj-Napoca, valoare 20,53 mil RON, faza de intenție
  
  
• Park Tematic, Skate Park, Pump Track, Parc Fitness și loc de joacă pentru copii, Covasna, stadiu proiectare – 112.922 RON
  
  
• Amenajare și revitalizare Centru Civic cu spații verzi, skate park, pistă de alergare, Darabani, jud. Botoșani – 14,12 mil RON, înainte de execuție
  
  
• Mediu urban – îmbunătățire: teren de fotbal, karting, skate, scenă deschisă, loc de joacă, Valea lui Mihai, jud. Bihor – 12,78 mil RON, în construcție
  
  
• Skatepark, Piatra-Neamț, proiectare – 2,04 mil RON
  
  
• Skatepark, bază de agrement, Slatina – 19,01 mil RON, finalizat
  
  
• Skatepark, Craiova – 13,67 mil RON, în construcție

Aceste proiecte arată că skateboarding-ul începe să fie perceput nu doar ca un hobby al tinerilor, ci ca o investiție urbană relevantă, cu impact social și economic.

Spre un viitor urban mai incluziv

Dacă în alte părți ale lumii skateboarding-ul a trecut deja de la marginalitate la recunoaștere oficială (inclusiv ca sport olimpic), România are șansa să folosească acest trend pentru a regenera spații, a încuraja incluziunea și a sprijini sănătatea comunităților urbane.

Iar datele arată că suntem deja pe drumul cel bun: investițiile în skatepark-uri și parcuri tematice se multiplică, construind nu doar infrastructură sportivă, ci și punți de legătură între oameni și orașele lor.