Esports (Electronics Sports sau prescurtat eSports, e-sports) este termenul utilizat în cadrul competițiilor de jocuri multiplayer pe calculator, majoritatea dintre ele organizate și dedicate jucătorilor profesioniști.

Creșterea industriei eSports face loc unora dintre cele mai inovatoare și avansate arhitecturi tehnologice ale momentului.

Despre industria globală care eclipsează formele de divertisment tradițional

În 1997, Dennis „Thresh” Fong a preluat subcultura jocurilor, cândva luată în batjocură, și a răsturnat-o complet peste cap. Victoria sa în turneul Quake „Red Annihilation” i-a adus un Ferrari, care a fost deținut anterior de John Carmack de la id Software. A fost un moment de cotitură, care a sugerat ceea ce lumea va recunoaște în cele din urmă ca o disciplină competitivă legitimă.

Până în momentul în care Thresh a intrat în ESL Hall of Fame în 2016, mesajul era clar: eSports nu este un club exclusiv rezervat oamenilor care știau să-și construiască propriile servere, ci o industrie globală care avea să eclipseze în curând multe forme de divertisment tradițional.

Analiștii prezic că în baza ratei actuale de creștere, turneele eSports vor depăși evenimentele sportive clasice precum Liga Campionilor sau Formula 1. Deja, există mai multe aspecte ale sporturilor virtuale în care cele tradiționale sunt dezavantajate.

Un exemplu îl reprezintă Cupa Mondială al jocului Fortnite, al cărui câștig depășește pragul de 3 milioane de euro. Comparativ cu sporturile fizice, acest premiu este mai mare decât cel al tenismenului campion Novak Djokovic primit după ce câștigat Wimbledon în 2021.

Astăzi, sectorul eSports a atins un nivel pe care puțini l-ar fi putut prezice. Prognozele sugerează că veniturile ar fi atins 3,4 miliarde de lire sterline în 2024, determinate de publicul uluitor – atât virtual, cât și fizic – pentru a viziona turnee de jocuri precum Dota 2, League of Legends și FIFA.

Milioane de oameni se adună online, în timp ce alte mii se întâlnesc în arene special create pentru a-i urmări pe jucătorii profesioniști cum își fac treaba. Esports-ul a devenit o platformă pentru diplomația internațională, branding și, în mod esențial, un punct de plecare pentru unele dintre cele mai inovatoare arhitecturi din lume.

De la internet café la arene arhitecturale ambițioase

Primele competiții de sport din anii ’80 și ’90 s-au jucat în preajma unor configurații LAN improvizate în cafenele internet și cămine ale școlilor. Cu toate acestea, pe măsură ce jocuri precum StarCraft, Counter-Strike și Quake au devenit fenomene globale, grupurile locale de fani au evoluat în comunități masive, transnaționale.

Iubirea Coreei de Sud pentru StarCraft la începutul anilor 2000 a fost cea care a accelerat cu adevărat lucrurile. Odată cu lansarea canalelor TV dedicate și cu jucătorii recunoscuți ca celebrități, jocurile au devenit un sport pentru spectatori de masă. În decurs de un deceniu, platformele de streaming precum Twitch și YouTube Gaming au deblocat acoperirea globală, iar sporturile au devenit virale. Acum, pe măsură ce industria continuă să crească, orașele din întreaga lume construiesc arene arhitecturale ambițioase pentru a găzdui aceste competiții incredibile.

Spre deosebire de stadioanele tradiționale care au fost perfecționate de-a lungul secolelor în jurul parametrilor cunoscuți, unde jucătorii interacționează fizic într-un teren, un spațiu tridimensional și spectatorii sunt fixați într-un singur punct de acțiune, competițiile de eSport au loc în primul rând pe ecrane și adesea, mai mulți jucători înseamnă mai multe puncte de focalizare.

Aici terenul de joc se poate transforma dintr-o junglă din ‘League of Legends’ într-un câmp de luptă științific-fantastic întins în ‘Halo’. Unghiurile camerei se schimbă instantaneu, dar jucătorii pot rămâne așezați ore întregi, inversând complet regulile sporturilor tradiționale.

De ce elemente trebuie să țină cont arhitecții?

Pentru arhitecți, acest lucru înseamnă o proiectare pentru mai multe puncte de vedere, confort ergonomic și nenumărate permutări. Cel mai important, arenele trebuie să susțină ecosisteme tehnologice extrem de complexe – servere puternice, coloana vertebrală de date cu latență ultra-scăzută și facilități de difuzare de ultimă generație care ar rivaliza cu studiourile TV de top. Dincolo de tehnologie, flexibilitatea este primordială.

Etapele și configurațiile trebuie să fie modulare pentru a găzdui diferite jocuri, formate și dimensiuni de public, în timp ce aranjamentele scaunelor ar putea trebui să se micșoreze sau să se extindă, eventual peste noapte. Liniile de vedere trebuie să ia în considerare atât suprapunerile live-action, cât și digitale, precum și publicul vast care experimentează aceste evenimente din confortul propriei case.

În unele cazuri, arhitectura trebuie să includă facilități de antrenament „back-of-house”, saloane VIP, studiouri de streaming live și chiar zone de co-working pentru creatorii de conținut, fiecare cu propriile cerințe spațiale și tehnice.

În arhitectura esports, tehnologia este sistemul nervos central, iar Populous este în fruntea designului de ultimă generație pentru jocurile live în continuă expansiune.

Aceștia sunt bine cunoscuți pentru arenele lor sportive incredibile, iar primele lor incursiuni în esports stabilesc, de asemenea, noi standarde. Printre proiectelor lor se remarcă Qiddiya City Esports Arena din Arabia Saudită. Combinând cea mai mare suprafață totală de ecran video combinată din orice arenă de sport din lume, precum și scaune haptice 4D unde vizitatorii vor simți și chiar miros acțiunea care se desfășoară în fața lor.

Cu o identitate arhitecturală distinctivă, locația multifuncțională cu 5.300 de locuri va oferi jucătorilor și spectatorilor o experiență de cea mai bună calitate. Au fost efectuate studii extinse asupra liniei de vizibilitate pentru a optimiza locurile din sala principală pentru cele mai bune vederi, iar instrumentele de proiectare parametrică au fost utilizate pentru a perfecționa locațiile ecranului, rezultând un „candelabru digital” inovator, plasat central în mijlocul scaunelor pentru o livrare îmbunătățită a conținutului de joc.

La granița dintre arhitectura fizică și cea digitală

Nu totul e simplu. În timp ce esports scutește întreținerea gazonului terenurilor de fotbal sau cerințele de apă ale piscinelor olimpice, controlul mediului este pe bună dreptate o problemă. Centrele de date, echipamentele de ultimă generație și streaming-ul continuu generează o amprentă de carbon semnificativă. Potrivit unor estimări, tehnologia informației și comunicațiilor reprezintă aproximativ 3,7% din emisiile globale – aproape la egalitate cu industria aeriană.

Publicul se așteaptă la fluxuri 4K impecabile, ce necesită conducte de internet, redundanțe multiple și centre de date integrate în arhitectură. Sistemele de răcire devin provocări critice de proiectare, deoarece încărcările masive ale serverului generează căldură substanțială. Arhitecții și inginerii răspund cu un nou etos al durabilității. Arenele adoptă sisteme de răcire eficiente din punct de vedere energetic care utilizează strategii de apă reciclată sau aer pasiv.

Panourile solare, izolația de înaltă performanță, materialele din surse responsabile și sistemele de iluminat de ultimă generație contribuie la reducerea impactului asupra mediului. Sistemele avansate de management al clădirilor pot modula consumul de energie în timp real, în timp ce metodele de construcție modulare permit îmbunătățiri viitoare fără deșeuri masive. Arenele esports, ca entități orientate spre viitor, sunt exemple fantastice de design ecologic și urmează să revoluționeze alte locuri de divertisment.

Următoarele Jocuri Olimpice Esports din 2025 vor împinge, fără îndoială, arhitecții și designerii la noi provocări. Probabil că vor apărea și mai multe experimente tehnologice îndrăznețe cu introducerea jucătorilor holografici, sisteme bazate pe inteligență artificială și o nouă eră a arenelor care estompează granițele dintre arhitectura fizică și cea digitală.

În secolele următoare, istoricii pot privi în urmă acest moment ca fiind momentul în care arhitectura a trebuit să regândească elementele fundamentale ale designului spațial: circulația, ingineria acustică și chiar definirea unui scaun. Trecând de la structuri statice la medii fluide, bazate pe tehnologie, care implică nu numai corpul, ci și imaginația, aceste colosseum-uri digitale reprezintă următoarea evoluție a spațiului cultural – locuri în care creativitatea umană, tehnologia avansată și inovația arhitecturală se unesc.