Activitățile curente – tăierea plăcilor, șlefuirea, sudura, aplicarea adezivilor sau hidroizolantelor – generează pulberi periculoase (ex. silice), vapori toxici, fum de sudură și particule de vopsea, lemn sau ciment, toate cu potențial ridicat de afectare a sistemului respirator și general.

Fără sisteme eficiente de exhaustare, aceste substanțe se acumulează rapid, generând un risc constant pentru muncitori și mediul înconjurător.

Beneficiile utilizării acestor echipamente:

• Reducerea riscurilor profesionale (silicoză, alergii, iritații respiratorii etc.);
  
  
• Prevenirea incendiilor și explozilor în spații închise;
  
  
• Creșterea durabilității echipamentelor (protejează motoare, filtre etc.);
  
  
• Respectarea normelor de mediu și sănătate – evitând sancțiuni și opriri de activitate.

Cadrul legislativ: România și Uniunea Europeană

• Ambient Air Quality Directive (revizuită, în vigoare din decembrie 2024) impune standarde stricte pentru calitatea aerului, reducând limitele pentru poluanți precum PM2.5, contribuind totodată la informarea publicului și planificarea de mediu.
  
  
• Action Plan-ul UE „Zero Pollution by 2050” urmărește eliminarea treptată a poluării aerului, solului și apei până în 2050, cu etape intermediare definite pentru 2030.
  
  
• Directivele ecodesign (cum ar fi 2009/125/EC și noua ESPR – Ecodesign for Sustainable Products Regulation, activă din 18 iulie 2024) impun cerințe pentru proiectarea produselor industriale eficiente energetic și sustenabile, inclusiv sistemele de ventilare și purificare.
  
  
• România implementează legislații naționale care vizează monitorizarea calității aerului (Legea nr. 104/2011), precum și crearea unui Sistem Național pentru Calitatea Aerului, cu transparență publică și responsabilități sporite pentru autoritățile locale și mediu.

Mai multe informații și produse:
Website