Pe măsură ce pășim tot mai adânc în secolul XXI, o nouă frontieră se conturează la intersecția dintre arhitectură și tehnologie: un teritoriu în care inteligența artificială (AI) și calculul cognitiv transformă radical modul în care proiectăm și interacționăm cu mediul construit.
Tehnologiile bazate pe AI, precum designul generativ, simularea și optimizarea, utilizează algoritmi și sisteme de învățare automată pentru a analiza volume uriașe de date și a genera soluții arhitecturale inovatoare. De la orientarea clădirilor, selecția materialelor, până la eficiența energetică, aceste tehnologii oferă perspective valoroase și rezultate eficiente.
AI vs. calcul cognitiv: Ce le diferențiază?
AI imită procesele cognitive umane – învățarea, raționamentul și autocorecția – urmând reguli și algoritmi predefiniți. Calculul cognitiv, în schimb, funcționează într-un mod mai apropiat de gândirea umană, punând accent pe interpretarea contextuală, procesarea limbajului natural și recunoașterea modelelor. Este capabil să înțeleagă informații nestructurate, precum imagini, text sau sunet, și să se adapteze în timp real la contexte variate.
Aplicații reale în arhitectură
Un exemplu reprezentativ este sediul IBM Watson IoT din München, unde o rețea de senzori colectează constant date despre parametri precum temperatura, umiditatea sau gradul de ocupare. Aceste informații sunt procesate de platforma IBM Watson, care optimizează în timp real sistemele de încălzire, ventilație, climatizare și iluminat, în funcție de nevoile utilizatorilor și condițiile de mediu. Mai mult, platforma anticipează eventualele defecțiuni, facilitând întreținerea predictivă.
Însă potențialul calculului cognitiv nu se limitează la faza post-construcție. În etapa de proiectare conceptuală, aceste tehnologii se dovedesc extrem de utile prin capacitatea de a gestiona ambiguitatea și incertitudinea – factori des întâlniți în lumea reală. Sistemele cognitive pot lua decizii pertinente chiar și atunci când datele sunt incomplete sau contradictorii, datorită raționamentului probabilist și recunoașterii avansate a tiparelor.
Design generativ în acțiune
Pavilionul Autodesk Generative Design exemplifică perfect această abordare. Utilizând algoritmi predictivi și design generativ, arhitecții au explorat numeroase iterații ale proiectului, adaptând constant parametrii și testând soluții structurale. Materialele neconvenționale – piatra sculpturală și textilele tensionate – au fost combinate într-o formă arhitecturală care n-ar fi fost posibilă prin metodele tradiționale.
Proiecte precum Autodesk Pavilion și IBM Watson IoT Headquarters nu doar că redefinesc materialitatea și performanța arhitecturală, ci și deschid drumul spre o arhitectură capabilă să răspundă în timp real schimbărilor de mediu și preferințelor umane.
Tradițional, o clădire era considerată „reușită” dacă putea rezista în timp. Astăzi, însă, tehnologiile emergente dau naștere unei noi paradigme: o arhitectură vie, interactivă, capabilă să comunice, să învețe și să evolueze în funcție de context – fie el social, ecologic sau istoric.
Citește și:
