În lumea modernă, în care oamenii sunt în mod constant conectați și înconjurați de tehnologie, devine și mai important să luăm o pauză și să ne relaxăm mintea. Într-o lume care este adesea haotică, setările și spațiile senzoriale oferă un sentiment de echilibru. De exemplu, piețele urbane cu instalații de artă interactive sau muzeele cu exponate bogate în senzori, oferă o narațiune care dă un sentiment al locului.

Acestea sunt domenii de dăruire și primire, o oportunitate de a te opri și de a gândi, care este în concordanță cu mișcări precum slow living. Aceste zone oferă o modalitate de a face față stresului și sentimentului de izolare care este caracteristic vieții orașului. 

În cartea Atmospheres, Peter Zumthor notează că stabilirea atmosferei este locul în care arhitectura este cea mai bună. El subliniază importanța materialității, a luminii, sunetului și amenajării spațiale în crearea atmosferelor care afectează sentimentele oamenilor.

A face din aceste simțuri un interes al arhitecturii, transformă totul într-o experiență și se îndepărtează de ceea ce este pur practic. Ideea lui Zumthor îi face pe designeri să înțeleagă importanța unor factori precum textura, absorbția sunetului și interacțiunea luminii pentru a se asigura că designul implică simțurile în mod eficient. Această abordare asigură că zonele dezvoltă o relație specială cu utilizatorii și, prin urmare, creează setări care nu sunt doar funcționale, ci și foarte atmosferice și greu de uitat.

Design senzorial în arhitectură

Prin urmare, este posibil să se proiecteze spații care sunt potrivite pentru aceste tipuri de zone senzoriale prin înțelegerea modului în care suprafețele, volumele și finisajele funcționează fie pentru a amplifica, fie pentru a reduce sunetul.

Lumina, materialul și forma sunt gândite chiar la începutul arhitecturii senzoriale. Lumina poate crea o atmosferă de dramatism sau calm în funcție de direcția și intensitatea ei. Această idee este poate cel mai bine înțeleasă în contextul Capelei Bruder Klaus a lui Zumthor din Germania.

Experiența spiritualității se realizează prin lumina ce conturează cerul și dușul prin pereții din lemn ars. În același mod, utilizarea materialelor naturale care sunt extrase din zona locală asigură că designul este adecvat mediului. De asemenea, acustica este un aspect important al designului senzorial. Ambianța generală a unei biblioteci sau zgomotul pașilor într-un coridor pot modifica foarte mult percepția cuiva asupra unui spațiu. 

Design senzorial pentru interioare

Spațiile interioare pot fi folosite pentru a spune experiența povestirii multisenzoriale. Pentru a crea anumite emoții, designerii pot folosi texturi precum mobilierul moale, betonul brut sau piatra lustruită. Culorile reci sunt asociate cu seninătatea, în timp ce culorile calde oferă o senzație de confort.

Aceste elemente sunt integrate în mod deliberat într-un mediu conștient senzorial. Un alt instrument destul de subtil, dar foarte eficient este mirosul. Utilizarea parfumului este comună în magazinele de vânzare cu amănuntul, spa-urile și chiar în casele rezidențiale pentru a crea o identitate de marcă specifică. Atmosfera unei încăperi este, de asemenea, îmbunătățită cu iluminarea, indiferent dacă este prin utilizarea ferestrelor sau a comutatoarelor de lumină care reglează cantitatea de lumină din cameră.

Design senzorial în arhitectura peisagistică

Amenajarea senzorială implică toate simțurile și creează medii în aer liber senine. Folosirea florilor și a diferitelor tipuri de plante, culorile strălucitoare și înălțimea variabilă a plantelor sporesc simțul vederii și adaugă profunzime și interes.

Sunetele relaxante ale caracteristicilor apei, frunzelor și vuietul scăzut al albinelor care adună polen antrenează simțul auzului. Mirosul de iasomie înflorită sau de pământ după o zi ploioasă îmbunătățește simțul mirosului, în timp ce peisajele alimentare precum pomii fructiferi sau grădinile cu ierburi oferă gust.

Viitorul spațiilor senzoriale și experimentale

Această cerere pentru spații senzoriale și experimentale bine gândite va crește doar pe măsură ce urbanizarea continuă. Prin proiectarea de spații care favorizează relațiile, inovația și bunăstarea, aceste zone pot aborda probleme sociale majore, cum ar fi izolarea socială și sănătatea mintală.

În viitor, proiectele pot folosi date pentru a regla intrările senzoriale și experimentale în funcție de nevoile utilizatorilor, în timp ce, pe de altă parte, inteligența artificială ar fi folosită pentru a personaliza experiența.

Cu toate acestea, se anticipează că experiențele tradiționale analogice care pun accent pe experiențele reale și non-digitale vor continua să fie populare.

Într-o lume care s-ar putea simți copleșitoare și impersonală, zonele senzoriale oferă o contrapondere importantă. Arhitecții, designerii și planificatorii urbani pot îmbogăți viața oamenilor, pot promova bunăstarea și îi pot reconecta cu ceea ce contează de fapt, construind setări ce implică simțurile și provoacă conexiuni emoționale.

Aceste spații nu sunt luxuri, ci mai degrabă cerințe pentru gestionarea dificultăților vieții moderne și crearea unei lumi mai umane, mai empatice. Pe măsură ce progresăm prin secolul XXI, importanța lor va deveni din ce în ce mai clară.