Conform Victa, în perioada noiembrie 2024 – noiembrie 2025 au fost semnalate 464 de proiecte noi de pensiuni, cu o valoare totală estimată la 593,57 milioane RON și o suprafață de aproximativ 247.548 mp.
Distribuția geografică arată concentrarea acestor investiții în anumite județe. Gorj conduce clasamentul cu 99 de proiecte, urmat de Cluj (33), Suceava (29) și Constanța (25).
Dacă analizăm stadiul proiectelor, cele mai multe (287) se află în faza de autorizare. În plus, 57 de proiecte sunt deja în construcție și 55 finalizate, în timp ce restul (39) sunt pregătite să demareze lucrările, iar 20 sunt în faza de amenajare.
Numărul proiectelor aflate încă în intenție sau proiectare este foarte mic (3 proiecte în fiecare etapă). Din punct de vedere al tipologiei, 410 proiecte vizează construcții noi de pensiuni, în timp ce 21 sunt renovări și 6 sunt modernizări.
Marea majoritate a investițiilor sunt private. 383 de proiecte (echivalentul a 386,1 mil. RON) sunt finanțate integral din surse private, doar 5 proiecte (55,18 mil. RON) sunt complet publice și 76 (152,30 mil. RON) sunt parteneriate public-privat.
Turismul rural și agroturismul
Creșterea numărului de pensiuni este strâns legată de tendințele actuale din turismul rural și montan. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Turismului 2025-2035 subliniază explicit rolul pensiunilor agroturistice în economie, menționând că „dezvoltarea turismului rural și sprijinirea pensiunilor agroturistice reprezintă o oportunitate de valorificare a tradițiilor locale și de stimulare a economiilor rurale”.
Acest cadru strategic este însoțit de date de piață care arată un interes tot mai mare pentru experiențele rurale autentice. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2023 sosirile de turiști străini în zonele rurale au crescut cu aproximativ 12% față de anul precedent.
De asemenea, un studiu recent indică faptul că aproape 22% dintre turiștii străini care vizitează România aleg programe de tip rural.
În plus, se observă că foarte multe case vechi de la sate sunt transformate în unități de cazare: în 2023 circa 1.500 de case tradiționale din mediul rural au fost adaptate ca pensiuni sau case de vacanță (un avans de 8% față de anul precedent).
Pe de altă parte, cererea nu este uniform distribuită: pensiunile din zonele montane și rurale atractive (munte, deltă, litoral rural) sunt cele mai căutate. Județe precum Gorj, aflat la poalele Munților Parâng, oferă peisaje pitorești și obiective de interes (Peștera Muierilor, Cheile Oltețului), ceea ce explică numărul mare de proiecte de pensiuni. Chiar și satul Polovragi (Gorj) a fost recent promovat ca destinație internațională: în 2024 Polovragi a intrat în rețeaua „Best Tourism Villages” UNESCO, alături de alte comunități rurale din lume.
Statul român susține aceste tendințe cu programe de finanțare dedicate. În cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și al schemelor naționale (de ex. LEADER), investițiile neagricole în turism rural, inclusiv agropensiuni și pensiuni montane, sunt prioritare.
De pildă, în Planul Național Strategic pentru 2023-2027 au fost prevăzute măsuri de finanțare nerambursabilă pentru microîntreprinderi care dezvoltă activități de turism rural și agrement. Aceste surse de fonduri au fost accesate masiv de proiecte mici și mijlocii de pensiuni, ceea ce se reflectă în numărul lor ridicat.
Proiecte notabile și perspective pentru 2026
Chiar dacă multe pensiuni sunt investiții de anvergură mică sau medie, apar și câteva investiții remarcabile în amenajări turistice care implică unități de cazare adiționale.
Un exemplu elocvent este complexul Gușterland din Sibiu, un proiect public-privat de agrement ecoturistic care urmează să fie inaugurat în primăvara lui 2026. Cu un buget de peste 103 milioane RON și amplasat pe circa 30 hectare, Gușterland va include pârtie sintetică de schi (funcțională tot timpul anului), sanie de vară (roller coaster), turn de aventură cu tiroliană, trasee de biciclete şi alte facilități de agrement pentru toate vârstele.
Pe lângă Gușterland, alte proiecte majore de agrement aflate în pregătire (noi pârtii de schi, parcuri acvatice montane, zone tematice) vor alimenta cererea pentru pensiuni. De asemenea, autoritățile locale anunță lansări de noi programe și infrastructură care vizează turismul rural: spre exemplu, extinderea rețelelor de trasee tematice și modernizări de stațiuni montane (Vatra Dornei, Cavnic etc.) indică nevoie de locuri de cazare suplimentare.
Un alt sector în creștere este turismul rural de litoral: apar tot mai multe vile și pensiuni în Delta Dunării și pe litoralul românesc, odată cu dezvoltarea ofertelor de ecoturism.
Cu toate acestea, evoluția viitoare depinde și de tendințele macroeconomice și de politicile publice. Pe de o parte, există semnale pozitive: guvernul subliniază importanța creării unei imagini turistice puternice a României și continuă să aloce fonduri europene pentru infrastructură turistică.
Pe de altă parte, 2025 a fost un an dificil pentru industria hotelieră și de pensiuni. Conform Cărții Albe a Turismului lansate de IMM România, 73% dintre antreprenorii din turism raportează scăderea veniturilor în 2025 față de anul trecut.
Aceasta se întâmplă în contextul în care sprijinul public (vouchere de vacanță, facilități fiscale) este perceput ca insuficient. Multe firme consideră că își pierd competitivitatea din cauza revenirii TVA-ului standard și a reducerii voucherelor, ceea ce îngreunează planurile de investiții viitoare.
În plus, de la 1 ianuarie 2026 va intra în vigoare o nouă obligație legală: toate structurile de cazare (inclusiv pensiunile) vor trebui să se înregistreze în Sistemul Informatic al Turismului (SIT), pentru o mai bună monitorizare de către stat. Această măsură ar putea crește transparența pieței, dar pune și presiune administrativă suplimentară pe operatori.
În ansamblu, segmentul pensiunilor rămâne unul din domeniile cu potențial ridicat în turismul românesc. Datele Victa din ultimul an indică un număr foarte mare de proiecte noi (464), în special în zone rurale și montane, semn că investitorii văd oportunități în acest sector.
