România se confruntă cu un paradox în sistemul stomatologic: deși avem numeroși medici stomatologi, accesul populației la servicii dentare esențiale este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană.

Datele Eurostat arată că 16,2% dintre românii cu nevoie de tratament stomatologic nu au putut beneficia de acesta în 2024, plasând România pe locul trei în UE la ponderea nevoilor stomatologice nesatisfăcute.

În același timp, sistemul de sănătate dentară este puternic privatizat, există aproximativ 17.000 de cabinete stomatologice private în țară față de doar 35 în întregul sistem public (marea majoritate în secțiile de urgență ale spitalelor).

Doar circa 25% dintre cabinetele private au contracte cu casele de asigurări de sănătate, restul pacienților plătind direct pentru îngrijiri. Această situație creează decalaje majore între mediul urban și rural şi pune presiune pe economia familiilor care au nevoie de tratamente dentare.

Datele Victa: 74 de proiecte într-un an

În ultimul an, platforma de monitorizare Victa a raportat 74 de proiecte stomatologice (clinici și cabinete), cu o valoare totală de 148,02 milioane euro și o suprafață cumulată de 40,308 mp.

Aceste proiecte traversează toate stadiile de dezvoltare: doar 3 sunt în faza de proiectare, 35 au obținut autorizaţii, 6 sunt înainte de execuție, 11 sunt în construcție, 6 în amenajare, iar 13 au fost deja finalizate.

Din punct de vedere al finanțării:

• 65 de proiecte sunt private (valoare totală la șantier de 65,32 milioane RON, suprafață 28,997 mp)
  
  
• 8 sunt publice (82,20 milioane RON, 11,011 mp) și
  
  
• 1 este un proiect public-privat (0,50 milioane RON, 300 mp)

Majoritatea proiectelor sunt construcții noi (46), urmând renovări (20), extinderi (5) și, în proporții mici, reparații (2) sau modernizări (1) ale clădirilor existente.

Cum arată noile clinici: tendințe în arhitectură și design

În proiectarea arhitecturală a cabinetelor stomatologice se conturează câteva tendințe clar conturate: confortul pacientului și eficiența spațiului. Designul interior trebuie să îmbine funcționalitatea cu estetica.

Recepția și sala de așteptare sunt concepute ca spații primitoare, cu iluminare caldă, mobilă confortabilă și culori neutre, care induc calm și încredere. De asemenea, dotările tehnologice modern, de la echipamente digitale de imagistică până la soluții de telemedicină și realitate augmentată, sunt integrate discret într-un ambient curat și organizat.

Elemente precum plante de interior, accente de lemn natural sau piese de artă cu tematică medicală sunt tot mai utilizate pentru a crea o atmosferă relaxantă și pentru a sprijini starea de bine a pacienților (prin calitatea aerului și printr-un ambient familiar).

Provocări majore pentru infrastructura dentară

În ciuda acestor tendințe pozitive în design, sectorul stomatologic românesc se confruntă cu provocări majore. Finanțarea precară a serviciilor publice de stomatologie și infrastructura inegală accentuează prăpastia dintre oraș și sat.

În mediul rural, lipsa cabinetelor de stat și subfinanțarea serviciilor pot lăsa comunități întregi fără acces la medicul dentist, iar costurile ridicate ale tratamentelor moderne înseamnă că mulți renunță la îngrijirile necesare.

Datele arată că România este pe ultimul loc în UE la igiena dentară, iar populațiile vulnerabile (cel puțin 43% dintre persoanele expuse riscului de sărăcie) raportează nevoi stomatologice nesatisfăcute mult mai frecvent decât restul populației.

În plus, sistemul public oferă practic opțiuni limitate de angajare pentru tinerii medici: absolvenții de stomatologie nu găsesc suficiente posturi în spitalele din țară, ceea ce duce chiar la migrația specialiștilor spre alte țări. Toate acestea sugerează că investițiile private în cabinete și clinici au fost, în ultimii ani, singura variantă reală de creștere a capacității.

Perspective și oportunități pentru anii următori

Privind în perspectivă, se anticipează continuarea investițiilor în infrastructura stomatologică, odată cu prioritizarea sănătății în planurile naționale. Potrivit datelor VICTA pentru 2024, în total au fost demarate 117 proiecte noi și 31 de proiecte de modernizare/expansiune în sectorul medical stomatologic.

Aceasta confirmă tendința ca, pe lângă noile construcții de cabinete, accentul să se pună și pe renovarea și extinderea celor existente, pentru a oferi facilități mai moderne. Deși ritmul exact al noilor investiții va depinde de resursele bugetare și de interesul investitorilor privați, contextul general (inclusiv fondurile europene pentru sănătate) sugerează o creștere graduală a proiectelor stomatologice în următorii ani.

Îmbunătățirea infrastructurii va rămâne esențială pentru ridicarea standardelor de îngrijire dentară și pentru reducerea decalajelor actuale de acces între diverse regiuni și categorii sociale.