În decursul ultimelor 12 luni, conform datelor VICTA, România s‑a angajat într‑un efort amplu de dezvoltare a infrastructurii militare: 162 de proiecte de cazărmi la nivel național, cu o valoare cumulată pe șantier de 2,17 miliarde RON și o suprafață totală de 190,098 mp.

Aceste investiții se desfășoară într‑o varietate de stadii, de la o singură intenție și 54 de proiectări (cu o valoare ce însumează 1,03 miliarde RON), la două autorizări, 19 proiecte aflate înainte de execuție, 52 în construcție, 11 amenajări și 23 finalizate.

Din perspectiva tipurilor de intervenție, 40 reprezintă construcții noi, 82 sunt lucrări de renovare, 37 reparații, numai două sunt modernizări, iar una extindere. Geografic, concentrarea proiectelor este cea mai mare în Constanța și București (câte 28 proiecte fiecare), urmate de Suceava și Bacău (câte 9), Iași și Buzău (câte 8).

Apărarea în cifre grele: obuziere K9, blindate Cobra II și corvete în pregătire

Contextualizată în actuala criză regională generată de războiul din Ucraina, această activitate reflectă nu doar o revitalizare a capacităților logistice naționale, ci și o adaptare strategică promptă.

În primul rând, Ministerul Apărării Naționale din România a demarat numeroase programe majore de înzestrare. Astfel, la mijlocul anului 2024, a fost semnat un contract pentru achiziția a 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder cu vehicule de reîncărcare K10, într‑un acord estimat la aproape 1 miliard USD; primele loturi urmează să fie livrate începând cu 2027, iar o parte a producției se va desfășura pe teritoriul României.

Totodată, în toamna anului trecut, s‑a validat comanda pentru 1059 vehicule blindate COBRA II, contract în valoare de aproximativ 857 milioane EUR, cu producție mixtă în Turcia și România, iar livrările încep în ultimele luni ale lui 2025.

Pe filiera navală, Consiliul Suprem de Apărare a aprobat achiziționarea unei corvete ușoară, nava turcească Hisar-Class, alături de negocieri în curs pentru trei vedete patrulare (OPV) construite în România, estimate la circa 500 milioane EUR.

Actualizarea priorităților de finanțare este clară: Bolojan, prim-ministru al României, a anunțat o creștere graduală a bugetului de apărare până în 2030, susținută de o finanțare avantajoasă prin mecanisme europene, inclusiv împrumuturi pe termen îndelungat și un program național dedicat mobilității militare (precum construirea unui pod peste Dunăre și integrarea unui coridor strategic nord‑sud).

Pe lângă articolele de înzestrare, s‑au anunțat investiții importante pentru sectorul de producție militară. Se va construi un Centru de Excelență NATO pentru muniții la Dragomirești în valoare de 220 milioane USD, împreună cu producția de muniție compatibilă НАТО pentru tancurile Abrams și obuzierele K9, fiind prima capacitate de acest gen în Uniunea Europeană. De asemenea, în decursul acestui an, se anticipează finalizarea de contracte în valoare de 8 miliarde EUR pentru noi achiziții, inclusiv 150 de vehicule blindate Piranha 5, ca parte a unui plan ambițios de modernizare,

În sprijinul acestui proces, România participă în cadrul UE la programul ReArm Europe, dezvoltând producția de drone, inclusiv exporturi, din Braşov, cu o capacitate de producție estimată la 3500 de drone/an, și investiții în uzine de pulbere și muniție dual-use, printre care și cea mai mare fabrică de pulbere explozivă din Europa, peste 1 miliard RON, în colaborare cu Rheinmetall și autorități locale.

Toate aceste măsuri se desfășoară în paralel cu proiecte strategice de infrastructură militară. Extinderea Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, al cărei primă pistă e în construcție și finalizare estimată pentru 2027, are ca scop transformarea într‑un „small town” NATO complet, cu facilități medicale, educaționale și logistice, într‑un proiect de aproximativ 2,5 miliarde EUR până în 2040.

La Sibiu, Corpul Multinațional Sud-Est a devenit operațional în octombrie 2023, iar corpul armat ancorat acolo este capabil să comande până la cinci divizii, în contextul securității intensificate pe flancul estic NATO.

Proiecte reprezentative în construcție

O radiografie a implicării sectorului privat în apărare nu poate ocoli compania Ubitech Construcții, activă pe mai multe șantiere militare în 2025. Focusul companiei a fost implicarea în dezvoltarea infrastructurii de apărare, iar Cătălin Podaru ne-a declarat că „în primul trimestru al anului 2025, direcția strategică a fost menținută cu trei noi proiecte contractate tot în zona apărării, pentru derularea ultimei faze de extindere a infrastructurii statice a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud-Est din Sibiu, execuția unor platforme și adăposturi ușoare pentru aeronave și a unui depozit de materiale de aviație în Baza 86 Aeriană Borcea și edificarea unui pavilion administrativ în Municipiul București.”

În București se află în construcție un pavilion nou cu destinația învățământ în cazarma 1379, lucrările concentrându-se în prezent pe edificarea structurii. Cu o suprafață de 5703 mp, investiția se ridică la 19,31 milioane RON (ID Proiect: P313783).

În Reghin, la cazarma 862, se fac lucrări de investiții și intervenție, fiind realizate în proporție de 20%. (ID Proiect: P384243). În Sibiu, se construiește un nou bloc chirurgical politrauma în cazarma 1044, momentan montându-se tâmplăria exterioară și fațadele ventilate, instalațiile sanitare, iar finisajele interioare sunt în plină desfășurare. (ID Proiect: P347381)

Un proiect emblematic este realizarea infrastructura Bazei 57 Aeriană Mihail Kogalniceanu. Planurile propuse depășesc cu mult dimensiunea unei baze militare, capabilă să găzduiască până la 10.000 de militari, alături de infrastructura necesară pentru instruire, logistică, locuire și desfășurarea operațiunilor. Spre deosebire de proiectele anterioare, acesta rămâne sub control exclusiv național.

Proiectul se aliniază viziunii României de întărire a flancului estic al NATO, iar pe lângă importanța strategică, are un potențial economic considerabil. Astfel, se vor crea noi locuri de muncă, iar cererea pentru servicii, construcții și facilități civile va cunoaște o creștere susținută în regiune. Pe termen lung, baza Mihail Kogălniceanu este proiectată să devină unul dintre cele mai importante hub-uri operaționale ale NATO în sud-estul Europei. (ID Proiect: P322139)

De menționat este și Podul peste Dunăre Giurgiu – Ruse 2 – mobilitate militară (ID Proiect: P420400). Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a primit 11 oferte de participare la licitația pentru atribuirea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate necesar construcției unui nou pod peste Dunare, Giurgiu – Ruse II. Valoarea estimată a contractului este cuprinsă între 60,87 milioane de lei și 71,94 milioane de lei (fără TVA), iar documentația va trebui realizată în 23 de luni de la atribuire. Cele 11 oferte au intrat în etapa de evaluare, ce are termenul limită stabilit la data de 1 octombrie 2025.

În concluzie, efortul de modernizare este masiv și multi‑dimensional: de la expansiune de infrastructură (precum cazărmi și baze aeriene) la capacități de producție militară internă, achiziții de echipamente de ultimă generație (vehicule blindate, sisteme de artilerie, nave, drone), până la adaptarea logistică și rețele avansate de apărare (muniții, comanda și control). Toate sunt motivate de necesitatea de a întări flancul estic NATO, pe fondul conflictului din Ucraina și al incertitudinilor privind angajamentul extern.