În contextul mediului construit și al dezvoltării urbane în continuă schimbare, sălile de sport au evoluat, devenind exemple remarcabile de spații multifuncționale.

Fie că servesc drept locuri de adunare pentru comunitățile locale sau găzduiesc evenimente sportive majore, aceste spații întruchipează echilibrul dintre abordarea nevoilor sporturilor specifice și menținerea flexibilității pentru a găzdui o serie de activități.

Însă cum coexistă aceste funcții diverse?

Există diverse materiale cheie care facilitează această flexibilitate, și putem enumera structuri telescopice care se retrag atunci când nu sunt utilizate, pardoseală moale în diferite culori pentru a delimita zonele pentru diferite sporturi sau sisteme automate și controlabile de iluminat natural și artificial.

Structuri de lemn

Majoritatea zonelor destinate activităților sportive necesită dotări spațioase, iar această nevoie se aliniază cu capacitățile structurale ale lemnului. Acest material permite dezvoltarea unor structuri cu deschide mare ce creează spații deschise fără a fi nevoie de stâlpi sau alte suporturi intermediare.

Un exemplu interesant este Wooden Hall din Ancy-Dornot, care combină o placă mare de beton cu o structură din brad laminată. Clădirea este acoperită cu panouri transparente din policarbonat și prelate făcute la comandă, care se extind vertical pentru a acoperi fațada.

Designul spațios al acestei săli găzduiește diverse activități, de la sporturi și până la evenimente culturale, sau târguri anuale.

Cu același scop, amintim și de Street Dome din Haderslev, Danemarca. Structura din lemn a domului se întinde pe aproximativ 40 de metri și creează un spațiu deschis, fără elemente portante, integrându-se în același timp perfect în parcul de skateboarding.

În interior, sunt mai multe bazine săpate în pământ, un teren de baschet și o structură centrală de bolovani care găzduiește o platformă. Aceste elemente sunt legate prin mai multe porți ce fac conexiunea dintre skatepark-ul în aer liber și zona interioară.

Structuri din oțel

Introducerea oțelului în construcții a transformat structurile sportive, facilitând noi caracteristici ce au îmbunătățit ventilația și iluminarea naturală. Prin deschiderea fațadelor clădirilor și înlăturarea elementelor interioare inutile, arhitecții au creat spații, care deși sunt închise, simulează o experiență în aer liber.

Printre proiectele notabile sunt Pavilionul Multisport și Complexul Claselor din Spania. Elementul fundamental al proiectului este o cutie mare de lumină translucidă, 60x50x12m, intrând într-o relație spațială cu piața principală a campusului.

Structura pavilionului este din oțel: o rețea de stâlpi și grinzi pe fațade pentru a rezolva deschiderea mare a acoperișului. Toate vopsite în alb. Restul structurii este din beton armat, cu grinzi unghiulare largi peste zona piscinei de la subsol.

Un alt exemplu este Arena Castanheiras din Brazilia. Cu un acoperiș de 2,100 mp, incorporează panouri din policarbonat, concepute pentru a maximiza lumina naturală și ventilația. Designul flexibil al primului etaj îi permite să găzduiască atât terenuri de sport, cât și o bucătărie.

În plus, versatilitatea structurii sugerează că aceasta poate fi adaptată în viitor pentru a susține o serie de noi activități sportive. Atât proiectele din Brazilia, cât și cele din Spania ilustrează modul în care tavanele interioare înalte și spațiile întinse pot fi transformate în zone polivalente și săli de întâlnire, găzduind efectiv o varietate de activități din campus.

Pardoseli din cauciuc și covoare PVC

Rita Lee Park – Legacy of the Olympic Park, integrează perfect diverse zone de agreement fiind completate de pardoseli colorate și concepute pentru a atrage utilizatorii într-un spațiu modern și unic.

Designul pavajului a sectorizat spațiile în funcție de utilizare, zone pentru copii cu jucări, unde podeaua este mai bine căptușită, zone de relaxare și cu mobilier, spații pentru ping-pong, baschet, și multe altele. În plus, vopseaua aplicată pe podele și pereți accentuează dinamismul fiecărui sport.

Deși niciun material sau sistem de construcție nu poate defini pe deplin flexibilitatea unei facilități sportive, integrarea unor elemente diverse arată cum adaptarea la diferite utilizări și valorificarea resurselor pot îmbunătăți atât designul, cât și funcționalitatea. Această versatilitate permite facilităților să găzduiască mai multe activități, fie simultan sau prin tranziții la noi utilizări și îmbogățiri ale programelor lor arhitecturale.

În cele din urmă, capacitatea de a transforma și ajusta aceste spații contribuie la longevitatea și relevanța lor continuă într-un context dinamic.