Anul 2026 marchează un moment intens pentru sectorul energetic românesc. Conform datelor Victa, în ultimele 12 luni au fost monitorizate 2234 de proiecte energetice și electrice, cu o valoare cumulată de 140,74 miliarde RON.

Această cifră reflectă nu doar investițiile masive în infrastructura clasică de producție și distribuție a energiei, ci și ritmul accelerat al tranziției către surse regenerabile, parcuri eoliene și fotovoltaice, centrale pe biomasă și proiecte experimentale de hidrogen verde.

Geografic, județele fruntașe sunt Dolj (133 proiecte), Bihor (109) și Constanța (102). Doljul se remarcă prin dezvoltarea unor proiecte fotovoltaice și eoliene de scară medie, în timp ce Constanța rămâne nodul strategic pentru energia eoliană offshore și pentru conectivitatea la rețelele de transport de energie.

Bihor, cu potențial hidro și eolian, atrage proiecte mixte, private și public-private, cu scopul de a asigura echilibrul între producție tradițională și regenerabilă.

În funcție de stadiul de implementare, datele Victa arată că piața este încă într-o fază predominant de autorizare și proiectare:

• 9 proiecte sunt la intenție,
  
  
• 194 în proiectare,
  
  
• 1173 în autorizare,
  
  
• 334 înainte de execuție,
  
  
• 326 în construcție,
  
  
• 42 în amenajare și
  
  
• 155 finalizate.

Finanțarea proiectelor evidențiază predominanța sectorului privat: 1511 proiecte sunt private, însumând 108,34 miliarde RON, cu cele mai multe inițiative în Dolj (102), Constanța (71) și Bihor (70).

Sectorul public contribuie cu 592 de proiecte (25,60 miliarde RON), în principal în Bihor (33), Timiș (29), Constanța, Botoșani și Iași (câte 25 fiecare).

De asemenea, există 131 de proiecte public-private, evaluate la 6,80 miliarde RON, predominante în Dolj (9), Vâlcea (8) și Giurgiu (7). Această distribuție evidențiază rolul complementar al statului și investitorilor privați. Statul prioritizează proiectele strategice, legate de rețele și infrastructură critică, în timp ce companiile private accelerează producția de energie regenerabilă și dezvoltarea tehnologiilor emergente.

Din perspectiva tipului de construcții, ponderea proiectelor noi este covârșitoare: 2124 construcții noi, 17 renovări, 46 reparații, 34 modernizări și 13 extinderi. Aceasta arată că sectorul energetic românesc nu se limitează la modernizarea existentului, ci implică construirea de capacități complet noi, de la centrale fotovoltaice și eoliene la stații de transformare și linii de transport de energie.

Prioritate: energia regenerabilă

2026 este anul în care energia regenerabilă devine vedeta. În Dobrogea, parcurile eoliene offshore și onshore continuă să atragă investiții private majore, sprijinite de schemă de sprijin guvernamental și fonduri europene.

Conform ANRE și Transelectrica, aproximativ 1,2 GW eolian și 850 MW fotovoltaic sunt în faze avansate de autorizare și construcție, cu termen de finalizare în următorii doi ani.

În județul Dolj, proiectele solare acoperă terenuri agricole neproductive și terenuri degradate, un model sustenabil care reduce presiunea asupra spațiilor fertile.

Proiectele experimentale de hidrogen verde în vestul țării, în Timiș și Arad, primesc finanțare publică și privată, vizând producția de hidrogen din energie eoliană și solară.

De asemenea, centrale pe biomasă sunt dezvoltate în zonele rurale din Maramureș și Sălaj, integrând agricultura locală și oferind soluții energetice descentralizate. Aceste inițiative arată că România nu doar construiește capacități regenerabile, ci și explorează tehnologii emergente, cu scopul de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a sprijini obiectivele de decarbonizare asumate la nivel european.

Infrastructura clasică și modernizarea rețelei

Pe lângă regenerabile, sectorul clasic rămâne vital. Proiectele de construcție de linii de înaltă tensiune, stații de transformare și centrale tradiționale însumează sute de milioane de RON.

Transelectrica și Ministerul Energiei continuă să modernizeze rețeaua națională, pentru a integra eficient energia regenerabilă și pentru a asigura siguranța alimentării cu energie.

În 2026, sunt în desfășurare proiecte de conectare a parcurilor eoliene offshore de la Marea Neagră, inclusiv linii de transport de 400 kV, care vor permite injectarea energiei în rețeaua națională și exportul către statele vecine.

Statul acordă, de asemenea, atenție proiectelor de eficiență energetică, modernizări ale centralelor termice locale, automatizarea rețelelor de distribuție și digitalizarea sistemului energetic.

Aceste măsuri contribuie la reducerea pierderilor și la creșterea fiabilității rețelei, facilitând integrarea unui volum tot mai mare de energie regenerabilă intermitentă.

Impactul economic și perspectivele 2026

Amploarea investițiilor este remarcabilă. 140,74 miliarde RON în 12 luni reprezintă un efort financiar fără precedent, care susține nu doar infrastructura energetică, ci și economia locală, prin crearea de locuri de muncă și stimularea industriilor conexe (construcții, transport, tehnologie).

România în 2026 se află într-un moment de convergență între energie tradițională și regenerabilă. Cu 2234 de proiecte, investiții de peste 140 de miliarde RON și o gamă variată de tehnologii, țara dovedește că poate să dezvolte un sistem energetic modern, sigur și sustenabil. Prioritatea acordată regenerabilelor, combinată cu modernizarea infrastructurii clasice, creează premisele unei tranziții energetice eficiente și a unei creșteri economice sustenabile.