Perspectivele sectorului construcțiilor din Europa de Est rămân pozitive pentru anul 2026, chiar dacă dinamica de creștere s-a ajustat ușor, arată raportul de iarnă al Asociației Est-Europene pentru Prognoza Construcțiilor (EECFA).
Potrivit raportului, redresarea este așteptată să continue în Ucraina, însă EECFA nu anticipează, deocamdată, demararea unui amplu program de reconstrucție postbelică.
În Bulgaria, producția totală din construcții este estimată să crească cu o medie de 3% în perioada 2026–2027, afirmă Yasen Georgiev, de la Institutul de Politici Economice (EPI), institutul de cercetare bulgar afiliat EECFA.
Această evoluție vine după o performanță similară, de aproape 3%, estimată pentru 2025. Structura sectorială conturează însă un tablou mixt: o temperare a construcțiilor rezidențiale, evoluții pozitive în zona nerezidențială și o performanță solidă a lucrărilor de inginerie civilă.
Acestea din urmă vor fi susținute de investiții finanțate prin fonduri europene, în special prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și programele operaționale, ale căror termene de implementare se întind până în 2026 și 2027. Economia Bulgariei este prognozată să crească cu o medie de 2,4% în perioada 2026-2027, într-un context influențat și de procesul de adoptare a monedei euro, programat să înceapă în 2026.
În Croația, Michael Glazer (SEE Regional Advisors) și Tatjana Halapija (Nada Projekt), reprezentanți EECFA, remarcă faptul că scăderea vânzărilor de locuințe nu a reușit, paradoxal, să frâneze creșterea valorii producției rezidențiale. Majorările de preț pe metru pătrat pentru locuințele tranzacționate au compensat mai mult decât suficient reducerea volumului de suprafețe vândute.
Totuși, sustenabilitatea acestui trend rămâne incertă. În plus, politicile guvernamentale menite să atenueze criza locuințelor au un impact neclar asupra pieței, întrucât unele măsuri produc efecte contradictorii asupra producției.
În sectorul construcțiilor nerezidențiale, evoluția va depinde puternic de sub-segment, unele domenii urmând să beneficieze în continuare de fonduri europene și de o creștere de recuperare, în timp ce altele se apropie de un nivel de maturitate sau chiar de declin.
În România, economia intră într-o perioadă mai dificilă, pe fondul măsurilor recente de reducere a deficitului bugetar, arată Dr. Sebastian Sipos-Gug, cercetător EECFA din partea Ebuild. Deși majoritatea analiștilor nu se așteaptă la o recesiune, ritmul de creștere economică va rămâne modest în următorii doi ani. Inflația este cea mai ridicată din Uniunea Europeană, fiind alimentată în 2025 de majorările taxelor pe consum.
În consecință, creșterea prețurilor este prognozată să depășească ritmul de majorare a salariilor, ceea ce va conduce la o scădere a veniturilor reale în 2025 și 2026. Reducerile de cheltuieli publice vor afecta atât consumul privat, cât și pe cel public, cu efecte de temperare asupra majorității tipurilor de activități din construcții.
Totuși, economia în ansamblu și piața muncii sunt considerate relativ reziliente. Începând cu 2027, odată cu stabilizarea deficitului la niveluri sustenabile, efectele politicilor restrictive ar urma să se estompeze, inflația să se tempereze, iar ratele dobânzilor să scadă.
