Perioada 1 ianuarie 2025 – 31 martie 2026 indică o etapă de accelerare a modernizării în zona de apărare a Republicii Moldova, cu efecte vizibile în piața construcțiilor, de la reabilitări de clădiri și eficiență energetică până la depozite pentru muniții și lucrări în infrastructura medicală militară.

În paralel, Chișinăul își aliniază cadrul strategic și atrage asistență externă pentru capabilități (echipamente, mobilitate, comandă-control), iar această componentă generează, inevitabil, cerere pentru infrastructură de suport, spații, depozitare, utilități, mentenanță, zone de instruire. 

De ce contează acum?

Pe 8 octombrie 2025, Guvernul Republicii Moldova a aprobat Strategia militară 2025-2035, un document-cadru care fixează direcții precum modernizarea apărării aeriene, consolidarea apărării cibernetice și perfecționarea instruirii personalului.  

În comunicarea publică, mesajul central a fost că investițiile vizează, în primul rând, resursa umană, dar și capacitatea statului de a răspunde la riscuri într-un climat regional volatil. 

În paralel, Republica Moldova discută explicit despre creșterea graduală a finanțării pentru apărare, în limitele statutului de neutralitate și ale arhitecturii sale juridice.

De exemplu, după aprobarea Strategiei Naționale de Apărare (2024-2034), presa locală a relatat că bugetul pentru apărare ar urma să crească gradual până la 1% din PIB până în 2030.  În termeni bugetari, pentru 2025 au fost vehiculate valori de aproximativ 1,9 miliarde lei moldovenești, adică în jur de 0,65% din PIB, conform relatărilor care citează legea bugetului. 

Pentru piața construcțiilor, acest context are două implicații directe. Pe de o parte, crește fluxul de proiecte invizibile (echipamente, training, interoperabilitate), iar pe de altă parte apar proiecte vizibile și contractabile (reparații capitale, termoizolații, modernizări de cazărmi, depozite, căi de acces, spații medicale).

Radiografia VICTA: 37 de proiecte militare și o piață dominată de renovări

Conform datelor VICTA furnizate în perioada analizată 1 ianuarie 2025 – 31 martie 2026, în Republica Moldova apar în segmentul de infrastructură militară/unități/tabere, 37 de proiecte, cu o valoare estimată totală de 497,12 milioane RON.

Din perspectiva stadiilor, 1 proiect este în intenție, 5 sunt înainte de execuție și 31 sunt în construcție. Ca tip de intervenție, 13 sunt construcții noi, 20 renovări și 4 reparații (în sensul de lucrări de tip reparație/menținere). (Date VICTA, extract furnizat de utilizator.)

Separat, apar 4 proiecte de cazărmi, cu o valoare estimată totală de 38,33 milioane RON. 2 proiecte sunt înainte de execuție și 2 în construcție. În această categorie predomină tot lucrările pe fond construit: 3 renovări și 1 reparație.

După cum se poate observa, se pune accent pe modernizarea rapidă a infrastructurii existente, cu bugete mai controlabile și termene mai scurte (în special pe clădiri funcționale: cazărmi, clădiri administrative, infrastructură medicală, depozitare). Această logică se vede și în exemplele din achiziții.

Cine plătește? Buget național, UE, SUA și programe de sprijin

Modelul de finanțare, în cazul Republicii Moldova, este mixt. Bugetul național plus asistența externă (granturi/echipamente/sprijin tehnic), schimbă dinamica proiectelor de construcții în două moduri.

Apar proiecte punctuale finanțate din exterior, iar echipamentele primite/achiziționate creează cerințe secundare de infrastructură (depozitare, protecție, mentenanță, instruire).

La nivel bugetar intern, în spațiul public apare constant cifra de 1,9 miliarde MDL alocate Ministerului Apărării în 2025.

Pe palierul european, Uniunea Europeană folosește Instrumentul european pentru pace (European Peace Facility – EPF) pentru a sprijini modernizarea capabilităților Moldovei. Pe 24 aprilie 2025, Consiliul UE a anunțat două măsuri de asistență în valoare totală de 60 milioane euro: una de 20 milioane euro pentru modernizarea apărării aeriene cu rază scurtă (lansatoare și rachete) și alta de 40 milioane euro pentru mobilitatea infanteriei și echipamente de comandă-control legate de apărarea aeriană.  În același comunicat, Consiliul indică faptul că sprijinul EPF cumulat pentru Moldova ajunge la 197 milioane euro.

În relația cu SUA, proiectele cu vizibilitate de infrastructură sunt mai ușor de identificat. Pe de o parte, proiectul de la Bălți (depozite pentru muniții) a fost anunțat ca fiind finanțat de SUA, cu participare diplomatică la lansare.  Pe de altă parte, există precedente în anii anteriori care arată continuitatea abordării: la Cahul, depozitele de păstrare a munițiilor din cadrul Brigăzii Dacia au fost renovate cu sprijinul Guvernului SUA, cu ceremonie de dare în exploatare. 

În zona NATO și a cooperării cu parteneri internaționali, accentul public este adesea pe training, guvernanță și administrarea munițiilor.

Concluzie finală

Dacă privim strict prin lentila sectorului de construcții, perioada 2025–T1 2026 sugerează o zonă de piață mai mică, dar constantă, cu proiecte în principal de renovare/reparație capitală și cu cerințe ridicate pe conformare (siguranță, regim de acces, termene și proceduri).

Investițiile în apărare ale Republicii Moldova, așa cum se văd în șantiere și achiziții publice, sunt mai puțin despre expansiune spectaculoasă și mai mult despre funcționalitate, siguranță și modernizarea fondului construit.

Iar această realitate se potrivește cu distribuția VICTA: proiecte în execuție și o pondere mare de renovări, completate de construcții noi punctuale, cu valori estimate care, cumulat, devin semnificative pentru o piață de dimensiunea Republicii Moldova.