Rețeaua de drumuri județene rămâne un pilon esențial al mobilității locale din România, conectând comunele și susținând fluxurile economice din agricultură, turism și industrie regională.
Datele pe ultimele 12 luni arată o activitate susținută, dar dispersată: proiecte în toate fazele, de la planificare până la finalizare, și tipuri de intervenții variate, de la reparații punctuale la modernizări complexe.
Stadiul și tipologia lucrărilor pe drumurile județene în ultimele 12 luni
În ultimele 12 luni, VICTA a monitorizat 296 de proiecte de drumuri județene, acoperind toate etapele unui proiect, de la planificare până la finalizare. Din acest total, 92 de proiecte sunt în faza de proiectare, cu o valoare estimată de 2,02 miliarde RON, iar 5 proiecte se află în proces de autorizare, însumând 279,71 milioane RON.
Alte 49 de proiecte sunt înainte de execuție, evaluate la 2,71 miliarde RON, în timp ce 90 de șantiere sunt în execuție, cu un buget total de 5,07 miliarde RON.
În plus, 17 proiecte se află în etapa de amenajare (726,76 milioane RON), iar 43 de drumuri au fost deja finalizate, cu o valoare cumulată de 754,67 milioane RON.
Analizând tipologia lucrărilor, predomină reparațiile, cu 197 de proiecte, urmate de construcții noi (59) și modernizări (32). În contrast, renovările sunt rare (5 proiecte), iar extinderile extrem de puține (3 proiecte). Această distribuție reflectă nevoia constantă de întreținere și reparații rapide, în timp ce modernizările și construcțiile noi se concentrează pe creșterea durabilă și îmbunătățirea calității infrastructurii.
Din punct de vedere geografic, cele mai active județe în ceea ce privește numărul de proiecte sunt Suceava (17 proiecte), Argeș (15), Arad (13) și Olt (13), indicând zonele în care administrațiile locale au demarat cele mai multe intervenții și unde rețeaua județeană beneficiază de investiții semnificative
Concluzie
Cifrele VICTA conturează o realitate mixtă: există voință și finanțare pentru a moderniza rețeaua județeană, dar și riscul ca proiectele rămase doar în faza de proiectare să nu se materializeze rapid.
Județele cu activitate mai intensă (Suceava, Argeș, Arad, Olt) sunt exemple utile despre cum se poate combina planificarea regională cu finanțarea publică.
