În ultimii ani, pe fondul creșterii accesului la fonduri europene şi a cerinţelor legislative de aliniere la standarde europene, amploarea investiţiilor în segmentul apă – canalizare a crescut semnificativ.
Victa indică pentru ultimele 12 luni un total de 766 de proiecte de canalizare în România, în diferite stadii de implementare, cu o valoare totală estimată de 50,5 miliarde RON.
Volum, stadii şi tipuri de proiecte
Cele mai multe proiecte se remarcă în judeţele Timiş (35), Iaşi (34), Mureş (33), Prahova (29), Bihor (28) și Suceava (27).
Această distribuţie sugerează o concentrare în judeţe cu potenţial economic şi demografic mai mare, dar şi nevoi infrastructurale importante.
Pe stadii, datele sunt următoarele:
- 192 proiecte în faza de proiectare, cu o valoare estimată la 3,10 miliarde RON
- 9 proiecte în fază de autorizare, valoare estimată 102,81 milioane RON
- 112 proiecte înainte de execuție, valoare 37,93 miliarde RON
- 344 proiecte în construcție, valoare 7,08 miliarde RON
- 36 proiecte în amenajare, valoare 1,07 miliarde RON
- 73 proiecte finalizate, valoare 1,23 miliarde RON
După dimensiunea proiectelor, 435 sunt mari, 228 medii și 103 mici. Mai mult, după tipul lucrărilor, datele arată că:
- 261 sunt construcții noi
- 7 sunt renovări
- 112 sunt reparații
- 4 sunt modernizări
- 381 sunt extinderi
- 1 proiect de demolare
Este evident că extinderile (381) și proiectele noi (261) reprezintă marea parte din activitate, ceea ce reflectă nevoia de acoperire a infrastructurii în zone neconectate sau insuficient deservite.
Din cele 766 de proiecte:
- 762 proiecte cu finanțare publică, valoare estimată: 50,49 miliarde RON
- 2 proiecte cu finanțare privată, valoare estimată: 13,42 milioane RON
- 2 proiecte cu finanțare public-privată, investiții estimate la 4 milioane RON
Context național recent
Potrivit declarației lui Marcel Boloș din martie 2025, România implementează proiecte pentru modernizarea a 8.500 km de conducte de apă şi 9.500 km de conducte de canalizare, în circa 900 de localităţi. Valoarea estimată este 1,9 miliarde euro, din care 1,5 miliarde de euro provin din fonduri europene.
În mai 2025, în judeţul Teleorman a fost semnat un contract de finanţare pentru infrastructura de apă şi canalizare în valoare de peste 150 milioane euro, ce va permite conectarea la canalizare a peste 23.000 de persoane.
În Capitală, compania Apa Nova București a anunțat un buget de investiții de circa 40,5 milioane euro în 2025 pentru modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare, ca parte a angajamentului până în 2031 (230,9 milioane euro).
Totodată, există semnale privind stoparea/reevaluarea unor programe de canalizare/fose septice. Guvernul a anunţat în octombrie 2025 că va opri finanţarea pentru unele categorii precum fosele septice şi sistemele de canalizare în anumite condiţii.
Impulsul fondurilor europene şi direcţii strategice
Datele recente arată că România în 2024-2025 are alocate sume semnificative pentru modernizarea rețelelor de canalizare, inclusiv prin PNRR, fonduri europene şi programe naţionale. De exemplu, modernizarea a 9.500 km de canalizare în 900 localităţi evidenţiază angajamentul.
Însă se impun și diferite riscuri și provocări:
- Partea de implementare rămâne provocatoare: deşi sumele şi proiectele sunt multe, tranziţia către finalizare şi punere în funcţiune este mai scăzută.
- Prioritizarea fondurilor: cum arată anunțul din octombrie 2025 privind oprirea finanţării pentru anumite tipuri de proiecte de canalizare/fose septice.
- Capacitate locală/administrativă: judeţele sau localităţile mai slab dotate riscă să rămână în urmă, în contextul în care judeţele cu mai multă activitate deja au procese în derulare.
- Coordonarea între politicile locale, regionale şi fondurile europene: integrarea proiectelor de apă-canalizare cu cele de mediu, energie, digitalizare, aşa cum în Bucureşti compania Apa Nova include și eficientizare energetică.
Datele indică un sector de canalizare extrem de activ în România, iar contextul naţional recent confirmă o mobilizare susţinută pentru modernizare şi extindere. Totuşi, volumul mare de proiecte aflate în faze preliminare sugerează că marile efecte (finalizarea, punerea în funcţiune) sunt de abia pe drum.
