La jumătatea anului, bilanțul infrastructurii rutiere din România este departe de a atinge țintele ambițioase vehiculate la începutul lui 2025. Până în prezent, au fost dați în trafic puțin peste 55 de kilometri de autostradă și drum expres, iar restul proiectelor majore acumulează întârzieri semnificative.

Proiectele finalizate până acum

Primele luni ale anului au adus mai multe inaugurări, însă aproape toate cu întârziere față de calendarul estimat:

• A7 Buzău–Focșani, lotul 1 (UMB) – inaugurat pe 11 iulie, deși era prevăzut pentru februarie-martie.
  
  
• DEx12 Albota–Pitești (UMB) – deschis la sfârșitul lunii iulie, după o amânare de aproape trei luni.
  
  
• A1 Pitești–Curtea de Argeș, jumătatea de nord (WeBuild) – finalizată pe 11 iunie.
  
  
• A0 Sud (Aktor) – deschisă la 30 iunie.
  
  
• DEx4 Tureni (Dimex–Con-A) – inaugurat pe 10 iulie.

De asemenea, tronsonul A7 Mizil–Buzău Vest (Trace) este fizic finalizat, însă neconformități la structurile metalice blochează deschiderea circulației.

Ce urmează în 2025

Până la finalul anului, specialiștii estimează că vor mai fi dați în folosință circa 119 kilometri, dacă nu apar noi întârzieri:

• A7 Mizil–Buzău Vest și A7 Buzău Vest–Buzău Est – posibile inaugurări în august–septembrie.
  
  
• A7 Tișița–Răcăciuni – în scenariul optimist, tot tronsonul; în cel pesimist, doar segmentul Tișița–Adjud Nord.
  
  
• A3 Zimbor–Poarta Sălajului (UMB) – șanse ridicate de finalizare în 2025.
  
  
• A0 Nord, lotul 4 (UMB) – posibil de inaugurat în acest an.

Un scenariu ultra-optimist include și finalizarea podului hobanat peste Siret de pe DEx6 Brăila–Galați, adăugând încă 11 km la totalul anual.

Ținta de 1500 km, imposibil de atins

La finalul lui 2024, rețeaua rutieră de mare viteză din România măsura 1.269,87 km. Pentru 2025, unele estimări inițiale indicau posibilitatea depășirii bornei de 1.500 km, însă datele actuale arată că, în cel mai optimist scenariu, vom ajunge la aproximativ 1.450 km.

Astfel, chiar dacă ritmul de lucru pe șantiere s-a menținut în multe zone, livrările efective rămân sub așteptări, iar decalajul dintre planuri și realitate continuă să fie o provocare majoră pentru infrastructura României.

Sursa: Asociația Pro Infrastructura