Quadratum Architecture este un birou de servicii integrate de arhitectură, pentru clădiri noi sau existente, în raport cu necesitățile beneficiarului, fondat de arhitecții Emanuel Vișan și Patricia Sturzoiu. Cu peste 140 de proiecte finalizate și alte 40 în derulare pe 2 continente, în 4 țări și 34 de orașe, Quadratum Architecture poate asigura servicii integrate, de la A-Z, asumându-și constant rolul de Proiectant General pentru construcții civile, infrastructură, industriale, prin realizarea tuturor etapelor aferente proceselor de proiectare integrată, de la studiu de soluții până la recepția lucrărilor.

Quadratum Architecture a înregistrat o ascensiune spectaculoasă în 2023, ocupând locul 3 în clasamentul celor mai puternice companii de arhitectură din România. Fiind nou intrată în acest top, compania și-a demonstrat rapid capacitatea de a concura cu jucători consacrați, printr-o creștere impresionantă atât în cifra de afaceri, cât și în profit.

În 2023, cifra de afaceri a companiei a ajuns la 79,34 milioane RON, un salt semnificativ față de 51,55 milioane RON în 2022 și de doar 3,66 milioane RON în 2021. În 2018, compania avea o cifră de afaceri de doar 0,68 milioane RON, ceea ce reflectă o creștere exponențială în doar câțiva ani. Pe lângă creșterea cifrei de afaceri, Quadratum Architecture a înregistrat o evoluție notabilă și la nivel de profit.

În 2023, compania a realizat un profit de 16,47 milioane RON, față de 8,66 milioane RON în 2022 și 1,33 milioane RON în 2021. Aceste rezultate indică o strategie bine pusă la punct, care a permis companiei să-și maximizeze rentabilitatea și să-și dezvolte sustenabil afacerea. În ceea ce privește situația echipei, Quadratum Architecture a crescut constant, ajungând la 40 de angajați în 2023, față de 21 în 2022.

Prin această evoluție impresionantă, Quadratum Architecture s-a impus rapid ca un lider emergent pe piața de arhitectură din România, fiind una dintre companiile de urmărit.

Mai multe despre Quadratum, despre cum a evoluat activitatea companiei, strategiile implementate pentru a se diferenția de competiție sau despre sistemul BIM, aflăm de la arhitectul Patricia Sturzoiu, Partener Quadratum Architecture & Director Creativ și arhitectul Emanuel Gabriel Vișan, Partener Quadratum Architecture & Managing Partner.

Cum ați descrie filosofia Quadratum?

Emanuel Vișan și Patricia Sturzoiu: În primul rând, este important de menționat că biroul Quadratum Architecture este fondat de doi arhitecți – noi suntem arh. Patricia Sturzoiu și arh. Emanuel Vișan, fiecare având aportul său – pe partea creativă, Patricia, pe partea de dezvoltare și business, Emanuel. Reprezentăm, fiecare, câte o fațetă a arhitectului, ambele indispensabile pentru soluția completă. 

Practica noastră are la bază câteva principii esențiale, care se reflectă în fiecare proiect pe care îl realizăm. Ne angajăm să realizăm lucrări ce includ toate elementele necesare pentru a fi construite efectiv, deci face parte din strategia noastră de abordare – să facem tot ce ține de un proiect.  

Adoptăm o perspectivă realistă, evitând să ducem proiectele într-o zonă greu tangibilă, care ar diminua șansele de implementare. 

Ne dozăm aportul de elemente care ies foarte mult din sfera obișnuitului – pentru a ne asigura că proiectele noastre sunt nu doar vizionare, dar și practic realizabile​. 

Poate părea ceva contraintuitiv, dar pentru noi, arhitecții, elanul creativ trebuie dozat și stăpânit pentru a reuși să ne integrăm și în bugete, linii de finanțare și alte tipuri de constrângeri, dar care în final se dovedesc a fi oportunități. 

Dacă această abordare în care îmbrățișăm limitele și limitările care apar, conduce în final la momentul mult dorit – Recepția Finală, considerăm că e un atu. 

Munca noastră se termină cu adevărat la obținerea autorizației de funcționare, așadar, prea multe proiecte minunate care rămân doar “de portofoliu” nu ne onorează, vrem să le vedem edificate și folosite. 

Ne asigurăm că fiecare proiect pe care îl dezvoltăm atinge și scopul de a genera progres, fie prin îmbunătățirea unui program arhitectural, fie prin reabilitarea unei clădiri existente. Înaintăm în direcția pozitivă, având în vedere atât beneficiile pentru birou, cât și impactul asupra utilizatorilor și comunității. 

Un alt pilon al filosofiei noastre este ridicarea calității arhitecturale în România. Ne mândrim cu proiecte precum Colina Lac și Campusul Educațional, care au demonstrat că se poate realiza arhitectură de calitate chiar și cu bugete medii spre mici – ambele fiind nominalizate fie în cadrul Anualei, Bienalei, BigSEE sau mai recent – Share Awards. 

Ne concentrăm pe menținerea direcției noastre și nu ne abatem de la drumul stabilit​ – dar bineînțeles, acest lucru nu se poate continua practicând tarife subunitare în raport cu efortul necesar care vine din proiectare. 

Misiunea noastră este de a crea spații care îmbunătățesc starea de bine a utilizatorilor finali, fie că este vorba de copii, profesori, părinți, sau profesioniști din diverse instituții publice. Proiectele noastre, de la școli și spitale până la clădiri administrative, sunt gândite pentru a servi comunități diverse și pentru a avea un impact pozitiv durabil​ – acel mediu construit de care beneficiem cu toții.

Tot ceea ce facem la Quadratum Architecture este pentru a aduce un aport semnificativ în domeniul proiectării și să contribuie la dezvoltarea unui mediu construit mai bun pentru toate generațiile.

Cum se gândește un spațiu? Îl faceți după chipul și asemănarea viitorului proprietar, dar ce înseamnă asta mai exact?

Patricia Sturzoiu: Fiecare spațiu, construcție sau proiect are o voce proprie, și dacă suntem deschiși să ascultăm, aceasta ne va ghida în direcția corectă. 

Concret, asta înseamnă că suntem extrem de atenți la orice detaliu care poate fi dezvoltat ulterior. Observăm cu atenție provocările cu care se confruntă utilizatorii și ne concentrăm pe neajunsurile și deficiențele pe care le întâmpină aceștia. Abordarea noastră este simplă, dar profundă: creăm un cadru bine organizat pentru a înțelege nevoile beneficiarului. 

În acest sens, folosim chestionare și procese interne pentru a dezvolta inițial tema de proiectare, susținând activ beneficiarul și oferindu-i cadrul necesar pentru a-și exprima cât mai clar nevoile. Ulterior, spațiul creat răspunde acestor nevoi, devenind o reflexie a lor.

Uneori, ne imaginăm utilizatorul final și îi creăm un portret mental cu care dialogăm. De exemplu, pentru proiecte precum Colina Lac, cunoaștem bine publicul țintă și adaptăm designul în funcție de nevoile acestuia. 

Pentru majoritatea celorlalte proiecte, în special cele publice, ne punem în poziția utilizatorului final și ne imaginăm toate acele elemente care ar îmbogăți experiența acestuia, rezultând soluții inovatoare și funcționale în proiectele noastre, dar și intrăm în dialog direct cu utilizatorii finali – precum șefi de secții pentru obiectivele medicale, administratorii sau responsabilii tehnici pentru alte tipuri de clădiri, directorii unităților de învățământ ș.a.m.d. 

Feedback-ul din partea utilizatorilor se regăsește mereu în proiectele noastre, precum și un soi de audit intern – în care la începutul fiecărui proiect, analizăm ce am fi putut face mai bine în trecut și aplicăm acum. 

Proiectele QUADRATUM au o anumită liniște, însă cum vă vedeți lucrările în conjuncție cu haosul din jur?

Patricia Sturzoiu: Pentru mine, liniștea și simplitatea din proiectele noastre sunt o formă de rezistență împotriva haosului și zgomotului care ne înconjoară. Într-o țară actuală dominată de kitsch, pretenții de opulență și o distanțare de esențial și de valorile tradiționale, încercăm să ne croim un drum diferit. 

Lucrăm cu perseverență pentru a reduce orice este de prisos, pentru a atinge acel nivel de simplitate care, paradoxal, este atât de dificil de realizat.

Acest principiu al reducerii la esențial ne ghidează în tot ceea ce facem. Vrem ca arhitectura noastră să fie discretă, să nu epateze, ci să ofere un sentiment de atemporalitate, ca și cum spațiul, locul sau construcția ar fi fost mereu acolo. Este un ideal după care ne ghidăm cu fermitate.

În mijlocul haosului urban, aceste spații liniștite pe care le creăm devin sanctuare. Haosul, pentru mine, este doar zgomot pe care aleg să nu-l aud. Îmi concentrez atenția spre partea aspirațională a muncii noastre.

Am reușit deja, în câteva instanțe, să transformăm spații sau să creăm ceva de valoare și asta ne întărește convingerea că drumul nostru este cel corect. Un astfel de proiect, pe care ne pregătim să îl recepționăm, este ansamblul Labirint – Școală și Biserică, care a reușit dintr-un ansamblu realizat ad-hoc, să creeze o construcție care răspunde tuturor nevoilor utilizatorilor, fără a face abstracție de istoria sa: la intrarea principală în biserică, găsim un perete al memoriei, realizat din cărămizile recuperate din operațiunile de desființare, care ne ancorează în istoria de 100 de ani a locului.

Există un element de construcție specific (fațadă, scară, podea, perete, fereastră…) pentru care simțiți o afinitate specială în timpul proiectării? Există o ierarhie?

Patricia Sturzoiu: Fiecare proiect vine cu propriul set de reguli și ierarhii, în funcție de ceea ce dorim să obținem. Totuși, sunt două tipuri de spații cărora le acordăm întotdeauna o atenție deosebită.

Pe de o parte, intrarea sau aparatul de intrare este un element esențial pe care, atunci când contextul ne permite, dorim să-l transformăm dintr-o simplă cale de acces într-un spațiu memorabil. Intrarea este primul impact pe care utilizatorul îl are cu clădirea după fațadă. Modul în care îl primim la intrare stabilește baza percepției sale asupra întregului spațiu. Ne dorim ca acest prim contact să transmită respect și prestanță, oferind o experiență deosebită și o primire caldă. Este un loc de întâmpinare, de tranziție și de stabilire a tonului pentru experiența pe care o vor avea în interior.

Un alt element căruia îi acordăm o atenție deosebită este baia, grupul sanitar. Ca mamă a doi copii mici, am experimentat de prea multe ori condițiile deplorabile din instituțiile publice din România, fie ele grădinițe, școli sau alte spații publice. Aceste experiențe m-au convins că fiecare detaliu contează și că este crucial ca toate spațiile, inclusiv băile, să ofere un standard de decență și confort. Credem că beneficiarii noștri merită spații care să-i onoreze, iar baia nu face excepție. Este un spațiu pe care toți îl folosim și este corect să fim întâmpinați cu respect și grijă, chiar și în aceste zone.

Mai departe, pentru fiecare proiect găsim acea „inimă” care dă farmec clădirii, acel element definitoriu care conferă personalitate și unicitate. Acesta poate fi o terasă circulabilă, un atriu, o seră sau o bibliotecă. Ne dorim ca fiecare proiect să aibă cel puțin un spațiu memorabil, acel „ceva” unic al clădirii respective, și acesta devine mereu spațiul meu preferat. Este locul în care se îmbină creativitatea, funcționalitatea și emoția, creând un punct focal care definește întreaga experiență a clădirii.

Astfel, deși fiecare proiect are propria sa ierarhie și priorități, atenția noastră constantă este îndreptată către acele elemente care pot deveni simboluri ale respectului și grijii față de utilizatori, și către identificarea și dezvoltarea acelui spațiu special care conferă clădirii un caracter unic și memorabil.

Din experiența dumneavoastră, care sunt cele mai semnificative avantaje ale utilizării BIM în proiectele de arhitectură?

Emanuel Vișan: În primul rând, avantajul major al utilizării BIM (Building Information Modeling) în proiectele noastre este recuperarea timpului. În industria arhitecturii și a proiectării, ne confruntăm constant cu o cursă contra-cronometru și o negociere continuă între timpul alocat biroului și cel personal, pentru dezvoltare profesională, familie și prieteni. Utilizarea eficientă a timpului este crucială în acest domeniu, unde munca intensă este norma.

BIM ne permite să muncim mai eficient, eliminând multe dintre operațiunile redundante și consumatoare de timp necesare pentru coordonarea între diversele specialități implicate într-un proiect. În loc să petrecem ore întregi pentru a asigura alinierea planurilor și specificațiilor între arhitecți, ingineri și alte părți implicate, BIM centralizează toate informațiile într-un model digital unic. Astfel, orice modificare efectuată într-o parte a proiectului se reflectă automat în toate celelalte componente relevante, economisind astfel timp prețios.

Această economie de timp nu doar că ne permite să respectăm termenele limită mai ușor, dar și să investim timpul recuperat în activități esențiale pentru noi, cum ar fi proiectele de tip CSR, Pro-Bono sau alte inițiative comunitare. De asemenea, ne oferă ocazia de a ne concentra mai mult pe aspectele creative ale muncii noastre, ceea ce este esențial pentru dezvoltarea unor proiecte inovative și de înaltă calitate.

BIM reduce considerabil riscurile de erori umane prin integrarea tuturor datelor într-un singur model digital coerent, asigurând că toate părțile implicate lucrează cu aceleași informații actualizate. Aceasta contribuie la acuratețea și exactitatea proiectelor, reducând posibilitatea de apariție a erorilor și inconsistențelor. 

Un alt avantaj al utilizării BIM este corelarea cu piețele externe. BIM poate genera noi oportunități de proiectare în afara țării și oferă eligibilitatea pentru proiectele mari realizate de firme străine în România, care au solicitări bine definite în această direcție.

În concluzie, BIM ne aduce mai aproape de eficiența și precizia pe care ne dorim să le atingem în toate proiectele noastre. Aceasta ne permite să livrăm proiecte de calitate superioară într-un timp mai scurt, lăsându-ne mai mult spațiu pentru inovație și implicare comunitară. Implementarea BIM nu este doar un pas tehnologic înainte, ci și un mod de a ne îmbunătăți procesele și de a aduce valoare adăugată atât clienților, cât și echipei noastre.

Poate arhitectură generată de inteligența artificială să angajeze simțurile nonvizuale?

Patricia Sturzoiu: Deocamdată, IA este doar o unealtă, asemenea celor pe care le-am folosit până acum – de la teu & echer, la plăcile grafice care ne ajută să realizăm un model corect dintr-un nor de puncte, după ce am scanat o clădire. În România, avem un patrimoniu construit vast, unde încă mai este mult de muncă. IA, chiar dacă există inovații uimitoare precum Spot de la Boston Dynamics, încă nu poate realiza singur relevee.

O experiență recentă ilustrează această limitare: m-am întors în locul unde mergeam în tabără în copilărie pentru un mic popas. Un miros specific al clădirii, resimțit stând pe hol, m-a făcut să retrăiesc toate amintirile copilăriei într-o clipă. Mai apoi, în călătoria mea, am poposit la o pensiune în satul Meșendorf, unde trecutul se îmbină perfect cu viitorul, respectând arhitectura sașilor. În acest loc, se vede clar intervenția unui arhitect care a reușit să ancoreze sufletul în trecut, picioarele în prezent și privirea spre viitor.

IA nu poate reproduce această autenticitate și profunzime emoțională. Arhitectura și produsul final sunt și vor rămâne despre experiență, iar oamenii tânjesc după autenticitate. Așa cum oricine se respectă, va prefera să poarte o cămașă simplă decât un articol de îmbrăcăminte fals, plin de logo-uri, la fel se va întâmpla și în arhitectură. Obiectele și lucrurile făcute de oameni vor avea valoare adăugată. Cine ar da milioane într-o licitație pe un tablou creat de un algoritm?

IA rămâne doar o unealtă care ne ajută să schițăm și să vizualizăm digital, dar ideile din spate sunt umane. Experiența finală, interacțiunea cu spațiul construit, rămâne viscerală și senzorială. Adevărata valoare a arhitecturii constă în capacitatea sa de a angaja toate simțurile și de a evoca emoții profunde, ceva ce AI nu poate înlocui.

Puteți împărtăși o experiență în care v-ați confruntat cu o problemă sau un obstacol legat de design, care părea de netrecut la început? Cum ați abordat-o și care au fost rezultatele?

Emanuel Vișan:  Din păcate, aceasta este una dintre cele mai amare părți ale meseriei noastre. Chiar și atunci când facem tot ce ne stă în putere, când angajăm cei mai buni specialiști, câștigăm proiecte valoroase și lucrăm pentru clienți importanți, ne lovim adesea de obstacolul reprezentat de procesul de autorizare. Acest proces este adesea extrem de frustrant și anevoios.

Avem un proiect deosebit – Cinematograful București – despre care credem cu tărie că va avea un impact pozitiv în comunitate și va deveni un exemplu încurajator pentru investitorii privați. Cu toate acestea, din cauza întârzierilor și complicațiilor din procesul de autorizare, proiectul se întinde pe ani de zile. Această situație este și mai dureroasă pentru că tocmai aceste proiecte sunt cele care ne inspiră cel mai mult și în care simțim că lăsăm ceva important în urmă.

Pentru a face față acestei provocări, ne-am concentrat pe crearea anduranței și rezilienței. Am dezvoltat o strategie care implică acceptarea unor tipuri de lucrări mai ușor de realizat pentru a susține biroul și a ne permite să continuăm munca și pe acele proiecte valoroase pentru comunitate, dar care ajung să fie foarte costisitoare pentru a fi duse la bun sfârșit.

Industria construcțiilor contribuie cu 8% la PIB-ul național, iar toate investițiile au la bază un proiect și, bineînțeles, multe avize. De aceea, considerăm că susținerea instituțiilor implicate în procesul de autorizare ar trebui să fie o prioritate națională. Este necesară o infrastructură adecvată, bugete suficiente și angajați competenți și numeroși pentru ca aceste instituții să funcționeze la ritmul necesar.

În concluzie, deși obstacolele întâmpinate în procesul de autorizare sunt semnificative, rămânem dedicați muncii noastre și ne străduim să contribuim la progresul acestei zone. Sperăm ca, în anii următori, să vedem îmbunătățiri în acest proces, astfel încât să putem duce la bun sfârșit proiectele care schimbă cu adevărat lumea în care trăim.

Credeți că există în conștiința arhitecților, ținând cont de factorii care definesc lumea de astăzi, gândul acesta de a crea pentru posteritate?

Emanuel Vișan: Cu siguranță, dar este important să definim ce înseamnă a crea pentru posteritate – atât în termeni de timp, cât și de impact. În contextul dinamic actual, marcat de rapidele schimbări tehnologice și sociale, nu mai suntem în era în care construcția unui obiectiv dura zeci de ani și dăinuia sute sau chiar mii de ani.

Acum, paradigma s-a schimbat: trebuie să creăm pentru a răspunde nevoilor prezente, dar cu un impact minim asupra generațiilor viitoare, adică să fim sustenabili. A lăsa ceva durabil înseamnă să aducem valoare comunităților pe termen lung. Nu vorbim doar de durabilitate fizică, ci și de relevanță culturală și, foarte important, de flexibilitate și reziliență a obiectivelor arhitecturale – adică de adaptabilitate la schimbările viitoare.

Este suficient să privim marile metropole și să observăm cum s-a schimbat abordarea în ultimele cinci decenii. Astfel, arhitectura este acum un dialog continuu între trecut, prezent și viitor, reflectând evoluția societății și a tehnologiilor.

Pentru final am păstrat o curiozitate. Care sunt top 3 mituri pe care le întâlnim cel mai des în domeniul arhitecturii?

Emanuel Vișan:  Eu voi vorbi despre miturile pe care le adresăm activ prin practica de la Quadratum Architecture și aspectele pentru care eu, ca arhitect, lupt să le remediez.

Unul dintre cele mai comune mituri este că arhitectul este doar un artist visător, interesat doar de estetica proiectelor și că face niște desene, schițe – asta aud foarte des. În realitate, un arhitect complet este bine pregătit tehnic, având cunoștințe aprofundate despre structuri, instalații, materiale și construcții. Arhitecții sunt implicați în toate etapele unui proiect, de la concepție și design, la obținerea avizelor și autorizațiilor, gestionarea proiectului și supervizarea construcției. Ei trebuie să îmbine estetica cu funcționalitatea și tehnologia, asigurându-se că toate aspectele unui proiect sunt integrate armonios. Pe lângă creativitate, arhitecții sunt buni comunicatori și manageri de proiect, având o înțelegere profundă a reglementărilor și standardelor de construcție.

Un alt mit frecvent întâlnit este că se pot realiza obiective calitative și lucruri foarte frumoase având un buget mic de proiectare. În România, prețurile de proiectare sunt foarte mici comparativ cu media europeană pentru aceeași tipologie de clădire, variind între 1.5-5%, în timp ce în țările europene acesta este de 5-10%. 

Este important să înțelegem că o proiectare de calitate necesită resurse adecvate. Un buget mic poate limita capacitatea arhitectului de a crea soluții inovatoare și durabile. Acest mit este legat și de percepția că arhitectura se referă doar la proiecte grandioase și clădiri iconice. În realitate, arhitectura include o gamă largă de proiecte, de la reabilitarea clădirilor istorice, la designul spațiilor interioare și planificare urbană, fiecare având un impact semnificativ asupra calității vieții cotidiene. Nu proiectul îl face pe arhitect unul bun, ci arhitectul are puterea să transforme orice proiect într-unul valoros.

Există și percepția că arhitecții nu se înțeleg cu inginerii, că există mereu un conflict între viziunea creativă a arhitectului și cerințele tehnice ale inginerului. În realitate, colaborarea dintre aceste două profesii este baza oricărui proiect de succes, motiv pentru care Quadratum are și un departament de Inginerie Structurală.

În final, dovadă despre cele de mai sus – stau numeroșii verificatori de proiecte, ocazie cu care aplaudăm eforturile MLPDA de a organiza sesiuni de atestare care contribuie la întărirea acestui domeniu, unde cei mai mulți  verificatori ai cerințelor B1, Cc, D, E, F – deci cinci dintre cerințele obligatorii – sunt arhitecți, demonstrând capacitățile extinse și multidisciplinare, precum și posibilitatea de a vedea în ansamblu, acea viziune de tip “big picture” de care avem nevoie pentru a livra corect, dar și pentru a progresa. 

Toate imaginile aparțin (c) Quadratum Architecture

Interviul face parte din Cele Mai Puternice 100 Firme de Arhitectură, și poate fi citit integral AICI.