Seceta prelungită a evidențiat fragilitatea agriculturii românești și importanța infrastructurii de irigații. În România, doar o mică parte din terenul arabil este deservită de sisteme de irigații funcționale.

Potrivit datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), pentru anul 2024 suprafața pregătită pentru irigații era de circa 1,6 milioane hectare, din care efectiv irigate erau doar 794.000 ha, adică sub 10% din terenul arabil total.

În condițiile în care 20 de județe nu dispun deloc de sisteme de irigații funcționale și schimbările climatice agravează riscul de deșertificare, guvernul tratează extinderea și modernizarea acestor rețele ca o prioritate strategică.

Prioritatea modernizării și extinderii rețelelor

Un prim pas în această direcție este accelerarea proiectelor de modernizare a rețelelor secundare de irigații, gestionate de organizațiile de utilizatori de apă. Ministerul Agriculturii raporta în 2024 depunerea a peste 350 de proiecte pentru reabilitarea sistemelor de irigații secundare, însumând aproximativ 530 milioane de euro.

Aceste investiții provin în mare parte din fonduri europene (măsura DR-25 a Planului Strategic), alături de circa 48 de proiecte noi pentru înființarea unor sisteme secundare, în valoare de peste 20 milioane de euro.

AFIR a anunțat în 2024 selectarea în etapa a doua a schemei DR-25 a 135 de proiecte eligibile, cu o valoare totală de 201,65 milioane de euro, menținând un fond de aproximativ 81 milioane de euro pentru proiecte suplimentare eligibile, încă nefinanțate.

În paralel, autoritățile urmăresc extinderea suprafețelor irigate la nivel național. În 2024, România iriga circa 1,4 milioane de hectare (în sistemul național), iar planul guvernamental prevede atingerea unui reper de 2,7 milioane de hectare irigate până în 2027.

Pentru atingerea acestui obiectiv, se alocă 400 de milioane de euro către organizațiile de utilizatori de apă din Planul Național Strategic, precum și aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii principale (ANIF).

Aceste fonduri vor finanța reabilitarea stațiilor de pompare și a echipamentelor electrice aferente, iar prin schimbarea agregatelor de pompare și modernizarea centralelor energetice se estimează reduceri de costuri de peste 30% la energia folosită pentru irigații.

Focalizare pe reparațiile infrastructurii existente

Datele Victa pentru ultimele 12 luni conturează o imagine relevantă asupra ritmului și naturii irigațiilor din România. În total, au fost monitorizate 140 de proiecte de irigații, cu o valoare cumulată estimată la 3,42 miliarde RON. Deci peste 80%, sunt lucrări de reparații ale sistemelor existente, semn că rețeaua veche (construită până în 1990) a ajuns la capătul duratei de viață fără mentenanța adecvată.

Din punct de vedere geografic, distribuția nu este uniformă, ci reflectă zonele unde infrastructura de irigații este istoric concentrată și unde presiunea climatică este mai accentuată. Județul Brăila conduce detașat, cu 26 de proiecte, urmat de Galați, cu 19 proiecte, și Constanța, cu 11 proiecte.

Această concentrare regională confirmă rolul strategic al sud-estului României, atât prin proximitatea față de Dunăre, cât și prin ponderea mare a agriculturii intensive, dependentă de apă, în economia locală.

Din perspectiva stadiului de implementare, datele Victa arată că majoritatea proiectelor se află încă în faze preliminare, semn al unui sector aflat mai degrabă în acumulare și pregătire decât într-o execuție accelerată. Astfel:

• 30 de proiecte sunt în faza de proiectare,
  
  
• 4 în autorizare,
  
  
• 76 înainte de execuție
  
  
• 7 în construcție,
  
  
• 8 în faza de amenajare,
  
  
• 15 sunt finalizate.

Aceeași dinamică se regăsește și în tipologia lucrărilor: din cele 140 de proiecte monitorizate, doar 18 vizează construcții noi, în timp ce 116 sunt lucrări de reparații, iar 6 sunt modernizări.

Această structură subliniază faptul că piața irigațiilor din România este dominată de nevoia de reabilitare a infrastructurii existente, nu de extindere agresivă, iar efortul investițional este orientat, în primul rând, spre recuperarea decalajelor acumulate în ultimele decenii.

Perspective și obiective strategice

Acțiunile de modernizare s-au materializat deja în teren. Noi sisteme computerizate de irigații cu aspersoare de tip pivot au fost instalate în mai multe zone agricole. De exemplu, lucrările complexe de reabilitare din județul Galați, coordonate de programul național de reabilitare, însumează investiții de aproape 300 milioane euro și vor permite, până în 2027, alimentarea cu apă a peste 138.000 hectare în condiții performante de eficiență energetică și conform standardelor moderne.

Autoritățile române continuă să sublinieze că sectorul irigațiilor reprezintă o miză strategică pentru securitatea alimentară și adaptarea la schimbările climatice. Obiectivul anunțat este ca, până în 2027, suprafața irigată la nivel național să crească la 2,7 milioane hectare.

Pentru atingerea țintei, sunt mobilizate surse interne (buget de stat) și europene (Planul Strategic, fonduri LIFE etc.), inclusiv o schemă de subvenționare a energiei electrice pentru irigări și acces la fonduri nerambursabile de maximum 500.000 EUR per fermier.

În acest context, rapoartele strategice naționale (de adaptare climatică și de dezvoltare rurală) preconizează dezvoltarea de noi lacuri de acumulare, sisteme de colectare inteligente a apei pluviale și reabilitări integrate ale bazinelor de irigații.

În paralel, datele de piață și de stat vor continua să monitorizeze progresul: conform Victa, în ultimele 12 luni au fost înregistrate circa 140 de proiecte noi de irigații. Rezultatele acestor proiecte, de la simpla reparație de canal până la construirea unor stații automate noi, vor determina dacă agricultura românească reușește să depășească pragul critic de reziliență în fața secetei.