Săli de clasă pentru dislexici: Poate arhitectura să abordeze neurodiversitatea în școli?

septembrie 5, 2024

Dislexia reprezintă o dizabilitate caracterizată de scăderea capacității de învățare cauzată de dificultatea de identificare a sunetelor și a modului de codare ale acestora sub forma scrisă.

Copiii dislexici care urmează un program de învățământ școlar pot prezenta dificultăți în procesarea informațiilor auzite și în utilizarea cuvintelor potrivite în formularea răspunsurilor, în observarea similitudinilor și diferențelor dintre litere și cuvinte, în pronunțarea corectă a cuvintelor, de citire sau de scriere. Fiecare copil dislexic are aptitudini extraordinare, însă are nevoie să fie încurajat să creadă în ele și să le dezvolte.

Deoarece sistemul nostru educațional se bazează atât de mult pe citit și scris, este esențial să ne gândim la toate modalitățile prin care elevii pot câștiga încredere într-un cadru școlar, unde pot apărea unele dintre cele mai mari provocări.

Arhitecții joacă, așadar, un rol esențial în proiectarea mediilor școlare care sprijină elevii cu diferențe de învățare, în special dislexie, prin îmbunătățirea competenței sociale și emoționale și a confortului fizic.

Aplicarea principiilor cheie de proiectare în spații nu numai că îmbunătățește experiența de zi cu zi a acestor elevi, dar îi ajută și pe cei neurotipici. Cu alte cuvinte, proiectarea pentru elevii sau studenții cu dislexie are puterea de a aduce beneficii tuturor.

Ce pot face arhitecții sau designerii de interior?

Dislexicii sunt cunoscuți pentru creativitatea și gândirea lor tridimensională. La nivel de instituție, ar trebui să existe spații în care elevii să poată excela în arte și design-thinking. Furnizarea de medii spațioase și bine echipate pentru muzică, artă, spații de spectacol și diferite laboratoare poate oferi oportunități de învățare și dezvoltare, oferindu-le elevilor șansa de a-și recunoaște punctele forte în afara disciplinelor de bază și, astfel, de a-și construi stima de sine. 

Un mediu școlar ar trebui, de asemenea, să sprijine elevii la nivel individual de ergonomie și mișcarea corpului. În loc să stea în bănci, opțiunile flexibile de mobilier și permisiunea de a sta în picioare îi ajută pe elevi să-și gestioneze corpul, poate în spatele sălii de clasă fără a distrage atenția celorlalți. Scaune sau fotolii balansoare, scaune din spumă sau birouri în picioare, toate sunt adaptabile la mișcare și ar putea veni ca soluții potrivite.

Arhitecții pot proiecta punctele de orientare și navigare către clădiri mult mai ușor. În loc de semne, se poate semnala o ierarhie clară a intrării într-un spațiu cu o pereche mai înaltă de uși, o copertă sculpturală sau o culoare specială. Designerii se pot juca cu punctele forte vizual-spațiale încorporând imagini, mai degrabă decât cuvinte scrise. O conexiune cu exteriorul cu caracteristici distincte, identificabile peisajului poate fi foarte valoroasă pentru a ajuta studenții să se orienteze în jurul unui campus.

În clasă, confortul vine din controlul luminii și a temperaturii. Lumina naturală reprezintă un factor cheie. În plus, acustica ventilatoarelor și a suflantelor mecanice este un alt factor important pentru confortul în clasă. Specialiștii spun că “temperatura clasei ar trebui să fie reglată, dar făcută în liniște. Ventilatoarele pot arunca hârtii în jur, iar zgomotul încălzitoarelor care tot pornesc și opresc, poate fi foarte distrat pentru elevi.” Instalarea încălzirii în pardoseală este o modalitate eficientă de a oferi confort termic, dar și de a face față acestor provocări.

Pe lângă mobilierul moale, cum ar fi un scaunele de tip beanbag, alte elemente tactile sau senzoriale pot ajuta. Pentru elevii cu dislexie, care uneori sunt diagnosticați și cu ADHD, jucăriile agitate și alte mecanisme de diversiune pot ajuta creierul. De exemplu, pot fi puse la îndemâna elevilor jucării senzoriale, precum cele dimple pops sau antistres, pe care aceștia să le poată folosi la orele de clasă sau când așteaptă să fie ascultați. Deși par soluții sau modalități superficiale, acestea oferă un ajutor real pentru confortul elevilor.

Concluzie

Pe măsură ce neuro-cercetarea evoluează, legăturile dintre spațiul construit, corpurile și creierele noastre vor continua să devină mai clare. Arhitecții pot face alegeri de proiectare care influențează studenții și profesorii, ceea ce pot afecta profund învățarea și gândirea. Pentru elevii deja diagnosticați sau nou diagnosticați cu dislexie și alte diferențe de învățare, recunoașterea puterii spațiului de a construi încredere și de a oferi confort este esențială pentru a optimiza mediile școlare.