În contextul geopolitic actual (război în Ucraina, consolidarea flancului estic al NATO), România intensifică investițiile în infrastructuri critice de securitate. Un exemplu major este extinderea Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu, proiect estimat la 2,5 miliarde euro, care va deveni cea mai mare bază NATO din Europa și care include construcția de piste, platforme de armament și hangare pentru avioane militare.

Similar, Polonia a anunțat că a cheltuit sute de milioane de dolari în ultimii ani pentru modernizarea poligoanelor de instrucție și facilităților de cazare militară, semnalând un trend regional de fortificare a capabilităților de antrenament și desfășurare a trupelor. În aceste condiții, fiecare tip de infrastructură specială devine obiectul unor planuri concrete de dezvoltare.

Poligoane de antrenament militar

Pe fondul acestor tensiuni de securitate, poligoanele militare (de tragere și instruire) primesc atenție sporită.

Conform datelor platformei Victa, în ultimele 12 luni au fost înregistrate 8 proiecte de poligoane cu o valoare totală estimată la aproximativ 100 milioane lei și o suprafață de 6.466 m². Dintre acestea, 4 sunt în faze ante-construcție (studiu de fezabilitate sau proiectare), 3 în execuție și 1 finalizat.

Doar 3 sunt construcții noi, restul reprezentând renovări și reabilitări. În România, modernizări substanțiale au fost deja demarate, de pildă la Poligonul Cincu (Brașov), unde peste 2.000 de ingineri americani, britanici și români lucrează la îmbunătățirea infrastructurii militare: depozite de muniții, turnuri de control, drumuri de acces și poligoane de tragere pentru toate categoriile de arme, inclusiv lunetiști.

Oficialii americani susțin că investițiile din programul European Reassurance Initiative transformă Cincu în „cel mai bun poligon de artilerie din această parte a Europei.”

Cererea pentru poligoane moderne este influențată de noile standarde NATO și de necesitatea asigurării siguranței, de la perimetre cu protecție balistică la izolație fonică în zonele urbane apropiate.

În plus, s-a observat în regiune o tendință similară: de pildă, Varșovia a cheltuit sute de milioane de dolari în ultimii ani pentru a îmbunătăți poligoanele militare și facilitățile de antrenament, în virtutea acordurilor bilaterale de securitate. În România, proiectele actuale de poligoane răspund acestei nevoi, extinzând capacitățile de instruire pentru diferite arme și exerciții NATO.

Posturi de frontieră și puncte vamale

Controlul eficient al frontierelor devine crucial. Datele Victa arată 6 proiecte noi de posturi vamale/graniță pentru flux auto și pietonal, cu o valoare totală de circa 11,67 milioane lei și o suprafață cumulată de 5.899 m².

Toate sunt în faze ante-construcție: 4 în proiectare și 2 în pregătiri de execuție. Doar unul este construcție nouă, restul sunt modernizări ale celor existente. În România și vecinătate au fost anunțate mai multe inițiative majore.

De exemplu, România și Ucraina au semnat contractul pentru un nou punct de frontieră Sighetu Marmației (RO) – Bila Țerkva (UA), un proiect amplu care se va realiza în trei etape și care își propune să dubleze capacitatea actuală de control al camioanelor prin sincronizarea dezvoltării cu postul de la Porubne–Siret.

Totodată, România și Moldova pregătesc un nou punct rutier Ungheni-Ungheni, menit să fluidizeze traficul și comerțul bilateral, reducând timpii de așteptare și îmbunătățind fluxul de persoane și mărfuri la graniță.

Aceste proiecte reflectă necesitatea eficientizării tranzitului de mărfuri și migranți în perimetrul comunitar și de securitate. Grupuri de lucru comune și finanțări europene sprijină modernizarea facilităților vamale, cu rampe de control și depozite noi.

Hangare militare pentru avioane și elicoptere

Segmentul de infrastructură aeriană militară prezintă cele mai mari valori: Victa raportează 11 proiecte de hangare și facilități conexe, însumând circa 571,62 milioane lei și o suprafață totală de 27.279 m². Dintre acestea, 9 sunt în faze ante-construcție și 2 în execuție; 8 reprezintă construcții noi, iar 3 sunt renovări.

 Planurile de modernizare a Bazei Mihail Kogălniceanu includ tocmai noi hangare pentru întreținere și depozitare de aeronave, pe lângă piste și platforme (proiectul de 2,5 miliarde euro).

De altfel, oficialii Armatei Române confirmă că, odată finalizată extinderea, vor fi construite „hangare de mentenanță” și depozite de combustibil, muniții și echipamente de aviație.

Investiții semnificative vin și din partea aliaților. De exemplu, anul trecut a fost finalizat la Baza 71 Aeriană „E. Ionescu” din Câmpia Turzii un nou hangar de aeronave în cadrul unui complex dedicat unei escadrile, proiect finanțat cu 34 milioane dolari prin programul european de descurajare (European Deterrence Initiative).

Pe fondul dotărilor noi (de pildă achiziții de avioane multirol F‑16 sau, în viitor, de elicoptere IAR 330 modernizate), cererea de hangare specializate crește. În România, colaborarea cu SUA și NATO determină standarde înalte: noile hangare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii sunt proiectate pentru aeronave de ultimă generație și presupun integrări logistică (pierderi de zbor, întreținere, antrenament) la nivel de alianță. În plus, adaptarea hangarelor la solicitările actuale include sisteme anti-explozie și de protecție la pericole biologice ori chimice, cerințe tot mai discutate în planificarea militară europeană.

Pe baza datelor Victa, se observă o diferență uriașă între investițiile în hangarele pentru avioane și elicoptere și cele în adăposturile de protecție civilă: 571,62 milioane RON față de doar 1,34 milioane RON. Practic, România investește de peste 426 de ori mai mult în infrastructura aeriană militară decât în facilitățile civile de protecție, reflectând prioritățile strategice ale țării în contextul securității și al parteneriatelor NATO.

Adăposturi de protecție civilă

Proiectele de adăposturi civile au început să prindă contur: Victa indică 3 noi proiecte în ultimele 12 luni, cu o valoare cumulatǎ modestǎ de 1,34 milioane lei și doar 263 m², toate aflate în faza de proiectare. Această atenție sporită survine în contextul semnalelor oficiale privind starea precară a adăposturilor existente.

Un audit recent al Curții de Conturi arată că adăposturile de protecție civilă din România sunt puține și „la nivelul anilor 1970” în privința dotărilor. Bucureștiul și Ilfovul au cele mai multe adăposturi (588 fiecare), însă doar o treime sunt operaționale.

În multe localități, numărul de adăposturi este insignifiant (sub 10), iar facilitățile rămân adesea neîntreținute sau transformate în depozite.

În acest climat, noile proiecte, chiar dacă încă la stadiu de studii de fezabilitate, au scopul de a consolida capacitățile de adăpostire în caz de atac aerian sau dezastre. Planurile prevăd subsoluri și spații rezistente cu instalații de ventilație și filtrare moderne.

În plus, sunt avute în vedere normele europene de protecție civilă, iar unele inițiative de cooperare transfrontalieră (ex. acorduri UE‑ONU privind adăposturi pentru refugiați în caz de conflict) conturează standarde noi. Astfel, noile adăposturi proiectate completează pe termen lung necesarul minim identificat de autorități, odată cu creșterea conștientizării riscurilor la nivel regional.

Ce sunt mai importante, hangarele sau adăposturile civile?

Depinde foarte mult din perspectiva strategică:

Hangare militare:

• Sunt cruciale pentru capacitatea de apărare și proiectare a forței.
  
  
• Permite întreținerea aeronavelor, operațiuni rapide și protecție la pericole (explozie, intemperii).
  
  
• În context NATO și al securității regionale, acestea sunt prioritare pentru susținerea flancului estic și interoperabilitate cu aliații.

Adăposturi civile:

• Protejează populația în caz de atacuri aeriene, dezastre naturale sau alte situații de urgență.
  
  
• În România, infrastructura actuală e subdezvoltată, iar adăposturile sunt foarte puține și adesea nefuncționale.
  
  
• Din perspectiva siguranței publice, acestea sunt critice, dar au un impact mai „invizibil” comparativ cu hangarele.

Investițiile analizate subliniază o creștere clară a priorității acordate infrastructurilor de securitate. Poligoanele modernizate, posturile vamale reconfigurate, hangarele ultramoderne și adăposturile de protecție civilă în proiecte desenează o abordare integrată: atât la nivel național, cât și în cooperare cu parteneri.