În ultimii ani proiectele și parteneriatele public-private au căpătat importanță ca metodă de finanțare alternativă a proiectelor publice. România își propune prin acest instrument să atragă investiții majore în infrastructură, sănătate, educație, chiar un țel de circa 100 de miliarde euro până în 2030.
Până acum însă, parteneriatele public-private (PPP) implementate au fost puține, comparativ cu alte ţări europene care au valorificat intens această zonă. Sprijinul UE şi guvernamental a devenit însă vizibil în 2024-2025 prin noi reglementări și proceduri (legea PPP 7/2024, ghiduri de aplicare, instruiri).
Datele recente indică o creștere semnificativă a proiectelor în pregătire. Astfel, platforma de monitorizare Victa a raportat 1.225 de proiecte PPP active în perioada decembrie 2024-decembrie 2025, cu o valoare totală estimată de 27,91 miliarde RON.
Majoritatea acestora sunt proiecte noi (1036), iar restul includ renovări (71), extinderi (78) sau modernizări (36).
Evoluția și cifrele proiectelor public-private
Datele Victa arată că o mare parte din proiectele identificate sunt încă în faze incipiente:
- 170 sunt finalizate,
- 5 proiecte în intenție,
- 37 în proiectare,
- 350 în autorizare,
- 303 înainte de execuție,
- 313 în construcție și
- 44 în amenajare
Situația sugerează un flux activ de proiecte trecute acum în faza de licitație și implementare. Guvernul a stimulat acest demers. În 2025 Ministerul Finanțelor a lansat un proces interinstituțional de alcătuire a unui portofoliu de proiecte PPP, cerând fiecărui minister să analizeze proiecte viabile.
De asemenea, în decembrie 2024 a fost aprobat Ordinul 6695/2024 pentru publicarea de ghiduri şi metodologii PPP, iar în mai 2025 a avut loc prima sesiune de instruire extinsă pentru autorități pe tema PPP.
Domenii și sectoare vizate de parteneriatele public-private
Sectorul industrial conduce în numărul de proiecte public-private în România, potrivit platformei Victa, cu 733 de proiecte monitorizate. Urmează pe locul secund sectorul hotelier și de recreere (266 proiecte), utilități (157) și birouri/comerț (108).
Alte domenii sunt social-comunitar (35), retail (34), medical-științific (22) sau rezidențial privat (20), iar infrastructura rutieră și de transport apare surprinzător cu doar 5 proiecte.
Avocații specializați spun însă că prioritatea naturală rămân transporturile (infrastructură rutieră și feroviară de marfă), energia și serviciile de sănătate. De exemplu, infrastructura de transport ar putea atrage finanțare suplimentară esențială, iar sectorul energetic are potențial din proiecte regenerabile şi de stocare.
Avantaje și impact economic ale PPP-urilor
Autoritățile susțin că parteneriatele public-private nu sunt doar soluții de finanțare, ci oportunităţi de creștere, transfer de expertiză și livrare mai rapidă de servicii publice de calitate.
Experții financiari remarcă că PPP-urile pot reduce presiunea bugetară şi pot aduce investiţii semnificative din privat în infrastructură şi servicii (ex. sănătate, educație).
Un alt beneficiu este îmbunătățirea calității serviciilor publice, un contract PPP stabilește indicatori de performanță (KPI) și penalități care obligă partenerul privat să mențină standarde ridicate de întreținere şi operare. Ministerul Finanțelor vede PPP-ul ca pe un instrument de dezvoltare, care poate accelera investițiile de care România are urgentă nevoie.
Provocări și obstacole în implementare
În România, factorii care întârzie lansarea proiectelor public-private rămân legați de birocrație, reglementare și transparență. Experții spun că un PPP eficient trebuie să fie de anvergură mare și complex, necesitând pregătiri îndelungate (studii de fezabilitate, exproprieri etc.) și resurse importante.
În practică, dificultăți apar din faptul că în anumite domenii procedurile de aprobare rămân fragmentate. De exemplu, pentru proiectele de transport prioritare legea a simplificat avizarea studiilor, însă în alte sectoare rămân încă procese separate pentru validarea indicatorilor tehnico-economici.
În plus, transparența selecției partenerilor este ridicată pe lista problemelor. O analiză recentă subliniază că interesele duble în aparatul de stat pot influența corectitudinea licitațiilor, iar companiile private se tem de proceduri imprevizibile sau lipsite de competiție reală.
Lipsa unor criterii clare și a unui cadru de control independent poate limita interesul investitorilor, după cum notează Ioana Arsenie (Trusted Advisor Strategy & Finance), „fără procese transparente de selecție și monitorizare independentă, PPP-ul riscă să rămână doar un concept teoretic, blocat în suspiciuni și birocrație”.
Un raport al Deloitte notează că cadrul legal PPP a fost îmbunătățit între 2023–2024 tocmai pentru a atrage mai mulți investitori privați. Rămâne însă de văzut câte proiecte vor ajunge efectiv la finanțare și execuție. În 2024 în UE s-a observat o scădere generală a volumului tranzacțiilor PPP, deși numărul de proiecte rămâne important.
În România, pipeline-ul de peste 1.200 de proiecte public-private raportat de Victa sugerează un ritm în creștere față de anii anteriori. Astfel, prin noile reglementări și demersuri instituționale din 2024-2025, România își înăsprește eforturile de a se apropia de nivelul parteneriatelor public-private din Europa, unde investițiile prin PPP rămân un element cheie al strategiei de dezvoltare publică.
