interviu de Alina Murg

Sunt puține companii în construcții care pot spune, fără să forțeze lucrurile, că au crescut odată cu România. Elis Pavaje este una dintre ele. Povestea începe la începutul anilor ’90, într-o perioadă în care piața abia se contura, iar ideea de pavaj era aproape necunoscută.

De la o mostră adusă din Germania și câțiva metri pătrați produși artizanal, până la o rețea națională de fabrici și proiecte de infrastructură complexe, parcursul companiei spune, de fapt, mai mult decât o poveste de business, vorbește despre răbdare, decizii pe termen lung și o consecvență rară într-o industrie în continuă schimbare.

Am stat de vorbă cu Vasile Goța și Emil Goța, din conducerea companiei de familie Elis Pavaje, despre începuturi, momentele care au contat cu adevărat și felul în care au construit, pas cu pas, un business care a rămas fidel valorilor inițiale, dar a știut să evolueze odată cu piața.

Elis Pavaje a pornit în 1991 ca o afacere de familie. Cum arăta piața construcțiilor din România în acea perioadă și ce oportunitate ați văzut atunci?

Vasile Goța: Povestea Elis Pavaje a început într-un moment de efervescență pentru România, imediat după căderea regimului comunist, când totul trebuia reconstruit de la zero. Piața de atunci era practic un teren virgin, infrastructura era realizata din asfalt sau beton.

Iar oportunitatea uriașă pe care tatăl nostru a văzut-o a fost în nevoia imensă de soluții moderne de amenajare. Scânteia a fost o simplă vizită în Germania în 1990, de unde s-a întors cu o bucată de pavea în bagaj, un produs care venea cu promisiunea unei schimbări estetice și funcționale. 

Într-o perioadă în care țara se reinventa, a simțit că există loc pentru construcție, la propriu și la figurat, pentru antreprenorii curajoși care doreau să ofere ceva durabil. Ceea ce ne-a ajutat să creștem într-o piață atât de incertă a fost perseverența și decizia de a nu face rabat de la calitate.

Am crescut practic odată cu România, adaptându-ne constant la standardele europene, dar am rămas mereu fideli valorilor din familie: respectul față de client și dorința de a construi ceva care să reziste zeci de ani.

Care au fost cele mai mari provocări ale începuturilor?

Emil Goța: Dincolo de limitele tehnice de atunci, principala provocare era lipsa pieței. Fiindcă în România pavelele nu erau cunoscute, a durat destul de mult până să ajungă să se perceapă ca o soluție viabilă.

Acest pionierat a însemnat mulți ani de eforturi fără vânzări. Primul proiect important a fost sediul bancii BCR din Deva, realizat in 1993. Dificultatea începuturilor a mai fost marcată de obținerea unei rețete care să garanteze calitatea produselor în timp, iar apoi,  menținerea calității după dezvoltarea businessului.

Fiecare bucată trebuia să respecte promisiunea durabilității, chiar și atunci când logistica și aprovizionarea cu materii prime erau procese mult mai dificile decât astăzi. Practic, am învățat din mers cum să scalăm o afacere de familie fără a pierde atenția la detalii, punând bazele unei culturi a calității care a devenit ulterior una din valorile noastre de bază.

Dacă priviți în urmă la acești 35 de ani, care au fost cele mai importante momente de cotitură pentru companie?

• 1990: Ideea afacerii s-a născut după o vizita în Germania, de unde soții Elisiu și Samza Gota s-au întors cu o mostră de pavea.
  
  
• 1991 – 1995: Afacerea a demarat cu o producție artizanală de doar 6 mp/zi. În 1993, a fost securizat primul contract major (sediul BCR Deva)
  
  
• 1997 – 2001: Se fac investiții masive în linii de producție cu tehnologie modernă, din Italia și Germania. În 1999 este inaugurată prima hală de producție la Petrești, Alba.
  
  
• 2003: Este achiziționat un utilaj performant din Germania și se înregistrează oficial marca ELIS PAVAJE la OSIM.
  
  
• 2005 – 2008: Compania trece la distribuție națională. În 2007 începe construcția fabricii din Stoenești, Prahova, care devine operațională în 2008 cu o capacitate de 4.500 mp/zi.
  
  
• 2009 – 2010: Conducerea este predată fiilor Emil și Vasile Gota. Elis Pavaje devine primul producător de blocheți din România, sub licență SUA.
  
  
• 2014 – 2016: În 2016 începe construcția fabricii din Secuienii Noi, Neamț, cu o capacitate de producție de 5000 mp și se diversifică serviciile prin preluarea de lucrări integrale de infrastructură.
  
  
• 2018 – 2019: Este achiziționată și retehnologizată fabrica din Vințu de Jos. Se deschide o secție specializată în producția de piatră cubică la Almașu Mare.
  
  
• 2022: Se finalizează fabrica de la Arad, cea mai mare unitate a grupului (investiție de 20 mil. euro), pe o suprafață de 110.000 mp.
  
  
• 2024: Începe producția gamei Premium Plus la Arad, oferind beneficii suplimentare de curățare și estetică. Totodată, capacitatea fabricii din Stoenești este extinsă la 10.000 mp/zi, prin construcția unei fabrici noi.

Ce decizii strategice au făcut diferența în transformarea unei mici afaceri locale într-un lider național?

Emil Goța: Transformarea dintr-o mică afacere de familie în liderul unei piețe naționale competitive nu a fost rezultatul unei singure decizii, ci al unei strategii pe termen lung bazate pe consecvență și adaptabilitate.

Însă, cea mai strategică decizie a fost aceea de a dezvolta an de an, chiar și atunci când situația economică sau politică părea nefavorabilă. Am construit 5 fabrici pentru a fi cât mai aproape de clienți și am dezvoltat o rețea solidă de peste 200 de parteneri la nivel național. Această structură ne permite să livrăm rapid și eficient oriunde în România. Un alt factor decisiv a fost păstrarea agilității și a vitezei de reacție.

Chiar dacă am crescut, am rămas suficient de flexibili pentru a răspunde nevoilor pieței. Ne-am bazat pe o echipă de vânzări extrem de implicată, care nu doar vinde un produs, ci oferă consultanță reală, construind relații de încredere care durează de peste 35 de ani. În centrul tuturor acestor decizii s-a aflat mereu omul.

Am ales să investim constant în resursa umană și să ne ajustăm procesele în funcție de feedback-ul primit de la clienți și angajați deopotrivă. Într-o piață atât de competitivă, faptul că am pus preț pe comunicarea deschisă și pe grija față de calitate ne-a permis să creștem organic și să ne consolidăm poziția de lider, transformând un business local într-un brand național de referință.

Elis Pavaje este o companie de familie. Cum ați reușit să păstrați spiritul antreprenorial într-o organizație care a crescut atât de mult?

Emil Goța: Am reușit acest lucru punând mereu omul în centrul deciziilor. Încurajăm echipa de vânzări și managerii de producție să gândească precum niște antreprenori în propriile lor departamente, să asculte feedback-ul clienților și să vină cu soluții rapide, nu doar să urmeze proceduri.

Comunicarea deschisă și faptul că noi, familia, suntem prezenți zilnic în viața companiei, ne-au permis să transmitem direct acele valori de bază: respectul pentru munca bine făcută și grija pentru client.

Chiar dacă astăzi producem mii de metri pătrați pe zi, privim fiecare proiect cu aceeași responsabilitate ca în prima zi, tratând afacerea nu ca pe o simplă cifră de afaceri, ci ca pe o moștenire pe care o construim împreună cu echipa noastră.

Care sunt valorile care au rămas constante în acești 35 de ani?

Emil Goța: Valorile care ne-au ghidat în acești 35 de ani au rămas fundația pe care am construit tot ceea ce este astăzi Elis Pavaje. Indiferent cât de mult ne-am tehnologizat, am pus mereu în centru investiția în oameni, fiind convinși că o echipă implicată și profesionistă este motorul oricărui succes durabil.

În același timp, nu am făcut rabat de la calitatea produselor, păstrând promisiunea rezistenței pe care tatăl nostru a asumat-o încă de la primii metri pătrați produși. Totul a fost susținut de relații de încredere pe termen lung, atât cu partenerii, cât și cu clienții noștri. Aceste valori sunt busola noastră și ne asigură că rămânem un business sănătos, pregătit pentru viitor.

Astăzi, Elis Pavaje are mai multe unități de producție și o capacitate importantă de livrare. Cum a evoluat strategia de investiții în tehnologie și producție de-a lungul timpului?

Vasile Goța: Pe măsură ce compania s-a maturizat, am înțeles că tehnologia de vârf este singura cale de a garanta o calitate constantă la volume mari. O etapă decisivă a fost aducerea primelor utilaje moderne din Italia și Germania, care ne-au permis să trecem de la producția semi-automată la linii complet automatizate.

Am investit constant nu doar în mașini de producție, ci în întregul ecosistem: stații proprii de betoane, linii de ambalare și o flotă logistică performantă. Cea mai recentă și clară dovadă a acestei strategii este fabrica de la Arad. Aceasta este cea mai modernă unitate a grupului, dotată cu roboți industriali și sisteme de automatizare care ne permit să producem 7.000 mp pe zi.

Astăzi, investițiile noastre nu mai vizează doar cantitatea, ci diversificarea estetică, prin finisaje speciale și gama Premium Plus, și eficiența energetică, integrând soluții verzi precum panourile fotovoltaice.

Practic, am trecut de la „a produce pavaj” la „a inova în prefabricate”, construind totodată o rețea de 5 fabrici poziționate strategic pentru a asigura livrări rapide în toată țara. În plus, cea mai recentă investiția, construcția unei noi hale de producție de la fabrica Stoenești, cu o linie nouă de ultimă generație, ne-a ajutat să dublăm capacitatea pe acest punct de lucru.

Cum s-a schimbat cererea pentru produse de tip pavaj și prefabricate din beton în România în ultimele trei decenii?

Emil Goța: Evoluția cererii în ultimele trei decenii reflectă o maturizare profundă a pieței din România, trecând de la o nevoie pur utilitară la o atenție sporită pentru estetică și calitate. Am observat o schimbare majoră de mentalitate: beneficiarii nu mai caută doar o soluție de acoperire a solului, ci apreciază funcționalitatea îmbinată cu un design armonios, care să respecte arhitectura locală sau natura înconjurătoare.

Această sofisticare a gusturilor se traduce printr-un interes crescut pentru soluții durabile și bine gândite, tendință care a ieșit din granițele marilor orașe și a ajuns puternic și în mediul rural. Astăzi, vedem tot mai multe proiecte în sate și comune care includ pavaje moderne, zone pietonale bine definite și mobilier urban de calitate.

În cifre, această transformare este vizibilă prin creșterea spectaculoasă a pieței prefabricatelor mici, care a atins 215 milioane de euro în 2024, înregistrând o creștere de 150% față de 2017. Segmentul pavelelor și dalelor domină cu o valoare de 130 milioane de euro (aprox. 60% din total), fiind susținut de proiecte rezidențiale și de infrastructură.

Acest lucru demonstrează că preferința pentru acest tip de amenajare a devenit un standard de civilizație și confort în România modernă.

Ce tipuri de proiecte au contribuit cel mai mult la consolidarea reputației Elis Pavaje – rezidențiale, infrastructură sau amenajări urbane?

Vasile Goța: Reputația Elis Pavaje s-a consolidat printr-un mix strategic de proiecte, însă maturizarea noastră ca antreprenor general este mai vizibilă în capacitatea de a gestiona lucrări complexe, de la infrastructură rutieră masivă până la amenajări urbane.

Un punct de reper major în ultimii ani a fost proiectul de mobilitate urbană din Cugir, o investiție de peste 52 milioane de lei care a schimbat fața orașului prin reabilitarea a 14 km de străzi și montarea a 50.000 mp de pavaj. Tot în acești ani, am contribuit la Transapuseana, cea mai mare investiție într-un drum județean din România, unde pe un traseu spectaculos de 78 km am asigurat consolidări, rigole și infrastructura necesară pentru turism.

Expertiza noastră în amenajări emblematice a fost reconfirmată prin modernizarea Pieței Victoriei din Orăștie, unde am utilizat produse premium precum piatra cubică și andezitul pentru a pune în valoare centrul istoric.

De asemenea, ne-am demonstrat versatilitatea prin proiecte inedite și rapide, cum a fost amenajarea spațiului pentru festivalul Beach, Please! din Costinești. Privind spre 2026, continuăm să gestionăm contracte de anvergură care implică soluții tehnice complexe, precum Drumul Mănăstirilor sau modernizarea DJ 106G în județul Sibiu.

Aceste proiecte nu înseamnă doar asfalt sau pavaj, ci lucrări de antrepriză generală care includ relocări de utilități și consolidări, demonstrând că Elis Pavaje este astăzi un partener capabil să livreze soluții integrate, de la proiectare la execuție completă.

Industria construcțiilor a trecut prin perioade de volatilitate în ultimii ani. Cum a reușit Elis Pavaje să își mențină ritmul de dezvoltare? După 35 de ani de activitate, care sunt principalele direcții de dezvoltare pentru Elis Pavaje?

Emil Goța: Menținerea ritmului de dezvoltare într-o piață volatilă a fost posibilă datorită unei strategii clare, bazată pe trei piloni esențiali: sustenabilitatea, inovația și dezvoltarea capitalului uman. Într-un context economic dinamic, am ales să nu încetinim, ci să investim constant în tehnologii care reduc amprenta de carbon și în soluții de energie regenerabilă, aliniindu-ne astfel standardelor europene de responsabilitate.

Un factor decisiv în stabilitatea noastră a fost capacitatea de a oferi servicii integrate, de la proiectare până la execuție, diversificându-ne portofoliul cu soluții complete care includ acum și mobilier urban, pe lângă pavajele, bordurile și rigolele consacrate. Această abordare ne-a permis să controlăm calitatea și termenele de livrare, indiferent de provocările logistice din piață.

Poate cea mai curajoasă și strategică decizie a fost modul în care am gestionat criza forței de muncă. Într-un moment în care deficitul de personal s-a acutizat la nivel național, am fost printre primii jucători din domeniu care au recrutat personal calificat din Asia. Astăzi, din echipa noastră de peste 1.000 de angajați la nivelul întregului grup, aproape 200 de colegi din Nepal și Sri Lanka contribuie direct la proiectele Elis Pavaje.

Această infuzie de forță de muncă, combinată cu formarea continuă a echipei noastre, ne-a oferit stabilitatea necesară pentru a ne onora promisiunile față de clienți și pentru a privi înainte cu aceeași pasiune cu care am început în urmă cu 35 de ani.

Ce rol joacă proiectele de infrastructură și investițiile publice în dinamica pieței pentru prefabricate din beton?

Vasile Goța: Proiectele de infrastructură și investițiile publice reprezintă o forță majoră în dinamica pieței de prefabricate, generând stabilitate și volume impresionante pentru întreaga industrie, mai ales datorită faptului că segmentul rezidențial poate fi mai sensibil la fluctuații.

Trebuie să ținem cont că studiile arată că în anul 2024, în ceea ce privește datele despre industrie,  segmentul nerezidențial (comercial, industrial, infrastructură) a fost preponderent, reprezentând aproximativ 56% din volumul total al pieței de pavele și dale din beton.

Această cerere constantă este alimentată de nevoia de modernizare a infrastructurii din România, susținută de fonduri europene și programe naționale. Practic, investițiile publice funcționează ca un motor de creștere pentru economia locală, stimulând inovația și permițându-ne să menținem un ritm de dezvoltare solid, indiferent de contextul economic global.

Există planuri de extindere pe piețe externe sau de diversificare a portofoliului de produse?

Emil Goța: Strategia noastră de expansiune rămâne concentrată în principal pe piața internă, deoarece natura produselor noastre, fiind elemente de tonaj mare , face ca transportul pe distanțe foarte lungi să nu fie eficient din punct de vedere economic.

Ne-am extins însă vânzările și în tările vecine, Ungaria, Bulgaria, în măsura în care capacitățile noastre de producție au putut asigura necesarul pentru solicitări.

În același timp, mizăm pe  diversificarea constantă a portofoliului, abordând o strategie de inovare continuă pentru a ține pasul cu ultimele tendințe internaționale în design și tehnologie.

Un exemplu recent sunt modelele Solero Natura și Solero D7, lansate sub licență germană. Acestea au un caracter unic prin suprafața lor texturată, care imită ardezia despicată și oferă o experiență tactilă deosebită, completată de un joc rafinat de culori subtile.

Lucrăm tot timpul la noi soluții care vor aduce un plus de estetică și funcționalitate în categoria noastră de produse.

La aniversări ne uităm mult înapoi. Care este însă pariul cel mai mare pe care îl face Elis Pavaje pentru următorii 35 de ani?

Emil Goța: Pariul nostru cel mai mare pentru următorii 35 de ani este transformarea dintr-un producător de materiale de construcții într-un furnizor de soluții integrate de viață și infrastructură, într-un mod complet sustenabil.

Dacă primele decenii au fost despre a pune bazele unei industrii, viitorul va fi despre modul în care tehnologia și grija pentru mediu pot redefini spațiul locuit.

Mizăm pe digitalizare pentru optimizarea proceselor în producția și vânzarea produselor noastre, dar și cu posibilitatea de investiție pe parte de roboți pentru automatizare în zona de lucrări în regim de antrepriză generală.

În același timp, pariul nostru include o responsabilitate socială și ecologică asumată: ne dorim ca fiecare metru pătrat produs să aibă o amprentă de carbon tot mai mică, susținută de investiții în energie verde și economie circulară.

În esență, pariul Elis Pavaje este că un brand românesc de familie poate deveni un etalon european de eficiență și inovație, demonstrând că poți rămâne lider de piață rămânând, în același timp, un vecin bun pentru comunitate și un protector al mediului pentru generațiile viitoare.

Urmăriți ELIS PAVAJE pe:
Website | Facebook | Instagram | LinkedIn