Ventiloconvectoarele (cunoscute şi sub denumirea de fan coil units, FCU) reprezintă terminale hidronice simple compuse dintr‑un ventilator și un schimbător de căldură (coil), prin care aerul din încăpere este recirculat, răcit sau încălzit şi filtrat fără a necesita conducte extinse de ventilaţie.
În esenţă, un ventiloconvector întrerupe circuitul de aer primar al unui AHU (Air Handling Unit) şi oferă condiţionare locală, permițând reglaje zonale independente şi reducând pierderile termice la transportul agentului termic.
În practică, FCU-urile sunt preferate în special în hoteluri şi spaţii comerciale, unde fiecare cameră sau birou necesită control termic individual fără a implica un volum mare de conducte.
Spre exemplu, ele asigură un cost de instalare şi întreţinere mai mic decât unităţile de inducţie şi pot funcţiona cu un aport minim de energie electrică pentru ventilator, contribuind astfel la eficienţă energetică şi confort.
În acelaşi timp, ventiloconvectoarele pot integra uşor filtre şi pot fi controlate prin termostate locale sau sisteme BMS, ceea ce le face potrivite pentru medii cu cerinţe stricte de calitatea aerului (hoteluri, spitale, centre de conferinţe).
Ce arată analiza VICTA despre ventiloconvectoare în H1 2025?
Datele din H1 2025 arată o penetrare extrem de ridicată a ventiloconvectoarelor în sectorul public şi comunitar: din cele 262 de proiecte noi, sectorul social‑comunitar (175 proiecte, 6699 unităţi) şi cel medical (48 proiecte, 8733 unităţi) cumulează 15432 de ventiloconvectoare, adică aproximativ 92,4 % din totalul de 16692 de unităţi.
Acest rezultat evidenţiază concentrarea aproape exclusivă a investiţiilor în echipamente FCU în infrastructura publică, în timp ce segmentele private rămân încă neexplorate în această primă jumătate de an.
În același interval, hotelurile şi facilităţile de relaxare au însumat 1.366 bucăţi, iar segmentul industrial şi comercial doar câteva sute de unităţi. Niciun proiect privat nu a inclus ventiloconvectoare, ceea ce contrastează cu cele 244 de proiecte publice care au alocat 16310 bucăţi şi cu 18 proiecte public‑private (382 unităţi).
Stadiul lucrărilor indică un echilibru între faza de pregătire (87 proiecte – 8046 unităţi) şi execuţie (170 proiecte – 8470 unităţi), doar 5 proiecte fiind deja finalizate (176 unităţi). Comparativ cu 2024 (129 proiecte, 5459 unităţi), în prima jumătate a anului curent volumul a crescut de peste trei ori, semnalând o tendinţă de accelerare a investiţiilor în infrastructură publică şi renovări.
În analiza costului pe ciclul de viaţă, studiile româneşti au comparat soluţia ventiloconvectorelor cu grinzi de răcire, evidenţiind avantaje pentru FCU în ceea ce priveşte costurile de mentenanţă şi flexibilitatea instalaţiei, deşi grinzii asigură o distribuţie termică mai uniformă şi un consum energetic posibil redus pe termen lung.
De ce nu se adoptă ventiloconvectoare în sectorul privat?
Un factor-cheie pentru neadoptarea ventiloconvectoarelor în sectorul privat rezidă în preferinţa pentru sisteme centralizate (AHU-uri mari, VRF sau pompe de căldură multisplit), care oferă o estetică mai curată prin mascarea completă a unităţilor terminale şi a traseelor de tubulatură.
Proprietarii de locuinţe sau clădiri de birouri private evită, de asemenea, costurile şi spaţiul ocupat de fiecare unitate per încăpere, precum şi posibilele zgomote de funcţionare.
În schimb, în sectorul public şi în domenii cu cerinţe stricte de igienă (spitale, cămine sociale), ventiloconvectoarele sunt foarte apreciate tocmai pentru uşurinţa montajului, a întreţinerii şi capacitatea de filtrare locală.
Pe termen mediu, se poate anticipa o extindere a utilizării FCU în proiectele de renovare rezidenţială, pe măsură ce tehnologiile de control inteligent şi filtrele avansate devin mai accesibile.
În contextul actual, recomandăm explorarea soluţiilor hibride care combină avantajele FCU cu CVAH (centralizate cu ventilatoare cu recuperare de căldură), pentru a maximiza eficienţa energetică şi confortul în orice tip de clădire.
