Investițiile în aquaparkuri prind tot mai mult teren în România, iar autoritățile locale par să fi descoperit una dintre cele mai rapide formule pentru a pune orașele pe harta turismului regional. În ultimele 12 luni, potrivit Victa, au fost monitorizate 19 proiecte de aquaparkuri în diferite stadii de dezvoltare, de la simple intenții până la șantiere active.
Cele mai multe proiecte sunt concentrate în vestul țării. Bihorul conduce detașat, cu patru investiții, într-o zonă care deja și-a construit reputația în jurul turismului balnear și wellness. Satu Mare, Cluj și Iași au câte două proiecte fiecare, iar lista continuă cu Alba, Maramureș, Neamț, Timiș, Gorj, Dâmbovița, Prahova, Buzău și Tulcea.
Aquaparkurile apar tot mai des în strategii locale de dezvoltare, în orașe care încearcă să atragă turiști de weekend sau să creeze motive noi pentru consum local. În multe cazuri, aceste proiecte sunt prezentate ca investiții care pot revitaliza zone întregi și pot aduce trafic pentru hoteluri, restaurante și alte servicii.
Majoritatea proiectelor sunt, însă, încă în etape administrative. Șase sunt în faza de proiectare, două în Bihor și câte unul în Cluj, Timiș, Alba și Maramureș. Alte șase au ajuns la autorizare, în Satu Mare, Cluj, Neamț, Iași, Prahova și Dâmbovița.
În etapa înainte de execuție, sunt 3 proiecte, în Satu Mare, Gorj și Tulcea. În momentul de față, doar un singur proiect este efectiv în construcție, în Bihor, iar în Buzău există un proiect aflat în amenajare. Alte două proiecte, unul în Bihor și unul în Iași, sunt încă în faza de intenție.
Diferența mare dintre numărul proiectelor anunțate și cele ajunse efectiv pe șantier spune destul de multe despre complexitatea acestor investiții.
Aquaparkurile vin cu costuri ridicate, consum mare de energie și infrastructură tehnică dificilă, iar procesul birocratic rămâne unul lent. Totuși, interesul pentru astfel de dezvoltări continuă să crească, mai ales că turismul intern a devenit tot mai important în ultimii ani.
Un alt detaliu relevant este tipul investițiilor. Din cele 19 proiecte monitorizate, 17 sunt construcții noi. Doar un proiect presupune renovarea unei facilități existente, iar unul este o extindere.
Iar finanțarea vine în principal din sectorul public. Treisprezece proiecte sunt susținute de autorități, doar patru sunt private, iar două sunt dezvoltate în parteneriat public-privat.
Asta arată că aquaparkurile nu mai sunt văzute doar ca proiecte de entertainment, ci ca instrumente de dezvoltare locală. Pentru multe orașe, au devenit o carte importantă în competiția pentru turiști, investiții și vizibilitate regională.
