Un stadion de 60.000 de locuri nu seamănă deloc cu un bloc de birouri. Funcționează câteva ore pe săptămână, consumă enorm în acele intervale și rămâne în mare parte inactiv restul timpului.

Tocmai de aceea, certificarea verde a unui stadion este una dintre cele mai complexe provocări din construcții și, totodată, unul dintre cele mai vizibile semnale pe care le poate transmite industria.

Pionierul acestei mișcări a fost Levi’s Stadium din Santa Clara, California, arena celor de la San Francisco 49ers, cu o capacitate de peste 68.000 de locuri. De atunci, în America de Nord, 31 de stadioane au obținut certificare LEED din partea U.S. Green Building Council.

Cel mai recent exemplu este MetLife Stadium din New Jersey, arena echipelor NFL New York Jets și New York Giants, care a primit certificare Gold LEED în mai 2026.

Impulsul cel mai puternic a venit din FIFA World Cup 2026, căci 13 din cele 16 stadioane-gazdă au obținut certificare LEED, dintre care 10 certificate în 2024-2025. Împreună, acestea au instalat peste 11.500 de panouri solare și vor economisi anual peste 100 de milioane de galoane de apă potabilă.

Contextul european: BREEAM și DGNB în locul LEED

În Europa, sistemul dominant de certificare pentru clădiri este BREEAM, nu LEED. Atât UEFA, cât și FIFA recomandă ca toate stadioanele moderne să respecte standardele unuia dintre cele două sisteme.

Un exemplu notabil este Tottenham Hotspur Stadium din Londra (62.850 locuri), deschis în 2019. Stadionul a obținut certificarea ECOsmart Platinum, cel mai înalt nivel de acreditare în sustenabilitate oferit de Greengage Solutions, și funcționează 100% cu energie electrică din surse regenerabile.

Clădirea de cazare a jucătorilor a obținut rating BREEAM Excellent, cu o reducere de 36,6% a emisiilor de carbon reglementate. În iunie 2024, clubul a obținut și certificarea ISO 20121 pentru managementul sustenabil al evenimentelor, un standard adoptat și de Jocurile Olimpice de la Londra, Tokyo și G7.

La nivel de sistem de certificare specific pentru stadioane, Austria și Germania au dezvoltat propriul standard, Neubau Sportstätten, prin consiliile ÖGNI și DGNB, adaptat naturii specifice a arenelor sportive: poluare fonică, consum energetic concentrat în interval scurt, impact asupra comunității în zilele de meci. Primul stadion care a primit această certificare a fost Generali Arena din Viena.

Indiferent de sistemul de certificare, măsurile tehnice sunt similare: iluminat LED cu senzori de mișcare, generare solară la fața locului, sisteme HVAC de înaltă performanță, management inteligent al apei și zero deșeuri la depozitare.

Stadioanele proiectate conform standardelor BREEAM înregistrează un consum energetic estimat cu 40% mai mic față de clădiri comparabile care au aplicat alte metode de reducere a consumului.

Unde se află România?

Niciun stadion din România nu deține în prezent o certificare verde de tip LEED, BREEAM sau echivalent. Din cele 183 de clădiri certificate la standarde internaționale în România, aproape 79% sunt clădiri de birouri, stadioanele lipsesc complet din această listă.

Există totuși primele semne de schimbare. Noul stadion din Pitești, proiectat pentru FC Argeș cu o capacitate de peste 15.000 de locuri, este conceput să devină primul stadion din România care va funcționa exclusiv cu energie verde în timpul meciurilor. Lucrările sunt în curs, deși au fost afectate de măsurile de austeritate bugetară.

La celălalt capăt al spectrului se află Arena Națională. Stadionul înregistrează cheltuieli anuale de aproape 4 milioane de euro și venituri care abia depășesc 1,5 milioane, iar Primăria Capitalei a anunțat inițierea unui audit energetic complet, cu scopul de a reduce consumul și de a produce o parte din energie din surse regenerabile.

Cele două exemple arată că subiectul intră pe agenda publică, dar România pornește de la zero într-un domeniu în care Europa de Vest și America de Nord au deja zeci de arene certificate și standarde bine definite.