Este greu să vorbești despre viitorul infrastructurii din România fără să rostești numele PORR. Și este imposibil să analizezi prezentul fără să-l menționezi pe Mario Pröll. Sub conducerea sa, PORR România a reușit în 2024 nu doar să obțină cea mai mare cifră de afaceri din istoria companiei – 2,4 miliarde lei – ci și să redefinească standardele de eficiență, profitabilitate și sustenabilitate într-o piață adesea imprevizibilă.

Într-un an cu instabilitate geopolitică, presiuni fiscale și scădere în dinamica licitațiilor publice, PORR a fost una dintre puținele companii care nu doar că și-a păstrat ritmul, ci l-a accelerat.

În acest interviu de referință, ne spune cum se construiește o companie lider, ce înseamnă performanță într-o lume VICA și cum arată România privită prin ochii celui care îi desenează viitorul cu fiecare kilometru de infrastructură finalizat.

Cum a arătat anul financiar 2024 pentru PORR România în termeni de cifră de afaceri, profitabilitate și eficiență operațională? Care sunt principalele diferențe față de anul precedent și ce factori au influențat cel mai mult rezultatele?

Anul financiar 2024 s-a încheiat pentru PORR România cu o cifra de afaceri de 2,4 miliarde de lei și o profitabilitate netă de 186 de milioane de lei. Cifra de afaceri a fost cu peste 25% mai mare decât cea a anului anterior și cea mai mare din istoria PORR România, iar asta s-a datorat faptului că, în perioada 2022 – 2023, numărul proiectelor publice scoase la licitație a fost foarte mare, astfel încât și numărul proiectelor care ni s-au atribuit a crescut în consecință. 

Un bun indicator care a reflectat volumul mare de proiecte publice aflate în licitație în perioada menționată, dar și creșterea semnificativă a cifrei noastre de afaceri în 2024 față de 2023 este că, la începutul anului financiar 2024, 100% din cifra de afaceri bugetată era deja contractată, pe când la începutul anului 2023, aveam undeva la 30 % din cifra de afaceri bugetată încă necontractată. 

Astfel, proiectele nou semnate și demarate în 2024 au suplimentat cifra de afaceri bugetată, pe când contractele nou semnate și demarate în 2023 ne-au ajutat doar să atingem cifra de afaceri bugetată. Profitabilitatea netă a anului 2024 a avut un nivel record, care a reflectat în primul rând eforturile de multe ori supraomenești ale colegilor noștri de a-și depăși obiectivele financiare stabilite pentru fiecare proiect, dar și eficiența metodologiei LEAN, pe care am introdus-o pentru prima oară în proiectele noastre mari în 2022, și am extins-o la proiecte de dimensiune medie, precum și în modul de lucru al departamentelor suport. 

În plus, având în vedere cifra de afaceri record pe care am realizat-o în 2024, am beneficiat implicit și de efectul economiilor de scară rezultate din utilizarea la maxim a resurselor disponibile, de la personal până la utilajele de construcții. 

Pentru a concluziona, principalii factori care au favorizat creșterea semnificativă a cifrei de afaceri, a profitului net și a eficienței operaționale în 2024 față de 2023 au fost :

• strategia noastră de a găsi soluții împreună cu clienții noștri la orice probleme apărute, astfel încât să evităm întârzieri ce ar rezulta din dispute sau din lipsa unei comunicări constructive. Prin această strategie, am reușit să reducem la 0 nivelul creanțelor incerte și să creștem capitalul de lucru (eficiența operațională).
  
  
• nivelul foarte ridicat al proiectelor publice licitate în perioada 2023-2024 (cifra de afaceri), 
  
  
• aplicarea metodologiei LEAN (profitabilitate și eficiență operațională), 
  
  
• utilizarea la maxim a resurselor disponibile (profitabilitate și eficiență/productivitate), dar și
  
  
• strategia noastră de a găsi soluții împreună cu clienții noștri la orice probleme apărute, astfel încât să evităm întârzieri ce ar rezulta din dispute sau din lipsa unei comunicări constructive. Prin această strategie, am reușit să reducem la 0 nivelul creanțelor incerte și să creștem capitalul de lucru (eficiența operațională).

Pentru un business atât de mare și complex, ce înseamnă “un an financiar bun”? Este doar despre profitabilitate sau există și alți KPI pe care îi urmăriți cu aceeași atenție (proiecte livrate la timp, retenție de personal, siguranță pe șantier etc.)?

Se vorbește de ceva vreme deja despre lumea VICA în care trăim cu toții. În acest context de volatilitate, incertitudine, complexitate și ambiguitate pe care le conștientizăm din ce în ce mai pregnant cu toții, evident că nici definițiile împământenite ale unor termeni, mijloacele prin care ne atingem obiectivele ori rețetele succesului unei companii nu pot rămâne rigide, limitate la unilateral ori unidimensional. 

Pentru a ne menține statutul de „business atât de mare și complex”, precum spuneți, a ne adapta la un mediu economic de o dinamicitate fără precedent și a ne dezvolta compania pe termen lung, strategia noastră cuprinde mai multe direcții de acțiune care au un scop comun, acela de a fi nu cea mai mare, ci mai degrabă cea mai bună companie de construcții.

Doar profitabilitatea nu mai poate asigura reușita unei companii pe termen lung. Indicatorii non-financiari se bucură și ei de o atenție sporită și sunt incluși în Rapoartele de sustenabilitate ale Grupului PORR, iar abordarea noastră strategică, definită prin sintagma „Creștere inteligentă prin Green și LEAN”, reiterează angajamentul nostru de a contribui la construirea unei lumi mai bune.

Astfel, avem un plan ambițios, pe care am început deja să îl aplicăm de câțiva ani, în vederea decarbonizării și creșterii semnificative a circularității materialelor folosite în proiectele noastre. În plus, suntem dedicați conceptului LEAN, aplicat deja cu succes în proiecte, care ne ajută să ne eficientizăm modul de lucru, costurile, dar și să scurtăm durata de execuție a proiectelor.

Pentru a fluidiza puțin această imagine complexă, voi prezenta succint mai jos cei patru piloni pe care sunt structurați indicatorii urmăriți de noi :

• Pilonul „Business” include indicatorii financiari (profitabilitate, productivitate, nivelul de creanțe neîncasate etc.)
  
  
• Pilonul „Oameni” include indicatorii noștri legați de siguranța la locul de muncă, gradul de satisfacție exprimat de colegii noștri în sondajele periodice pe care le realizăm, dar și diversitatea (proporția de femei vs. bărbați în rândul angajaților PORR), 
  
  
• Pilonul LEAN, unde urmărim punctualitatea în ceea ce privește finalizarea proiectelor la termen, eficiența costurilor fixe, dar și procentul cifrei de afaceri realizat cu resurse proprii versus cel realizat cu ajutorul subcontractorilor, 
  
  
• Pilonul ESG care cuprinde o listă lungă de indicatori cu privire la reducerea amprentei de carbon, procentul de materiale reciclate utilizate în procesul de construcție etc.

În primele 6 luni din 2025, observați o continuitate a dinamicii din 2024 sau ați identificat o schimbare de ritm, fie în ceea ce privește bugetele publice, ritmul licitațiilor, ori disponibilitatea resurselor?

Încă din trimestrul 4 al anului 2024, instabilitatea politică la nivel local, evenimentele geopolitice turbulente și deficitul bugetar ridicat, tradus prin reducerea surselor de finanțare pentru proiecte publice s-au soldat și cu repercusiuni economice reflectate în toate domeniile de activitate. 

Așadar, am remarcat o scădere semnificativă a volumului de proiecte licitate pe care le considerăm de interes, dar și întârzierea din partea beneficiarilor publici a începerii unor proiecte deja contractate. Întreg acest context se reflectă în activitatea noastră printr-o cifră de afaceri simțitor mai redusă comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. 

Este de urmărit ce se va întâmpla în următoarele șase luni, date fiind provocările reprezentate de costuri, creșteri de taxe, disponibilitatea finanțărilor pentru proiectele locale de infrastructură, potențiale modificări legislative și fiscale suplimentare față de cele deja anunțate, precum și care va fi impactul economic al tuturor acestor factori. Investițiile în infrastructură sunt, însă, un important motor al economiei și al redresării economice, iar sectorul construcțiilor a avut creșteri moderate în toată perioada recentă, în ciuda factorilor negativi menționați anterior. 

În plus, având în vedere poziționarea strategică din punct de vedere geopolitic, considerăm că dezvoltarea infrastructurii majore din România se află și pe lista de priorități a Uniunii Europene.

Ca atare, dată fiind reziliența manifestată până acum în ciuda provocărilor, suntem încrezători că piața construcțiilor își va continua dezvoltarea în ritm susținut, iar compania noastră va avea în continuare privilegiul de a contribui la această evoluție.

Autostrada Sibiu – Pitești este considerată un proiect strategic la nivel național. Ce provocări tehnice sau organizatorice ați întâlnit pe Lotul 4, în special în relația cu relieful, exproprierile sau autorizațiile? Și cum reușiți să mențineți ritmul execuției?

Lotul 4 al autostrăzii Sibiu – Pitești este, așa cum ne place nouă să spunem, cel mai bun ambasador de brand pentru PORR România. 

Provocări au fost destule, pe tot parcursul execuției, de la geologia terenului la mobilizarea echipelor de specialiști în execuția de tuneluri, stabilirea parametrilor de utilizare a tunelului, organizarea aferentă dării în exploatare și proiectul de siguranță și exploatare a tunelului. 

În afara provocărilor de natură tehnică și administrativă, au intervenit și altele, printre care fluctuația prețurilor la materiale și manoperă (variații ale prețului fierului). Însă, cum pentru orice provocare există și o soluție, am încercat să ne adaptăm la realitatea terenului și a pieței și să găsim variante pentru a le depăși.

Una dintre aceste variante a fost programul de lucru de 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Pentru a contracara obstacolul reprezentat de lipsa forței de muncă specializate în execuția de tuneluri, am recurs la echipa de Tunneling a grupului PORR, din care fac parte colegi cu o experiență impresionantă. Astfel, pe lotul 4 al autostrăzii Sibiu – Pitești avem probabil cea mai „eclectică” echipă a noastră, din care fac parte români, austrieci, slovaci, italieni, nemți, spanioli, croați, dar și constructori reveniți în țară din diverse țări europene. 

Nu doar că am reușit să menținem ritmul execuției, ci am luat-o chiar înaintea graficului și sperăm să devansăm termenul contractual de finalizare. 

În ciuda provocărilor, acest proiect a marcat pentru noi mai multe premiere: primul tunel de autostradă din România, primul proiect în care s-a recurs la metoda de forare New Austrian Tunneling Method, o echipă multiculturală care a reușit să își demonstreze eterogeneitatea și să livreze lucrări de cea mai bună calitate. 

Privind în urmă la proiectele de anvergură precum Autostrada Sibiu – Pitești, Lot 4 sau platforma multimodală din Portul Constanța, care a fost cel mai imprevizibil element cu care v-ați confruntat în execuție și cum ați navigat momentul?

Ordinul de începere pentru lucrările la lotul 4 al autostrăzii Sibiu – Pitești a fost emis în 1 martie 2022, la scurt timp după izbucnirea războiului din Ucraina. Factorul de imprevizibil a fost mereu prezent și s-a manifestat din plin: proiectul e complex, geologia complicată, terenul extrem de eterogen.

Primul tunel de autostradă din România a venit cu gradul de complexitate aferent. Dacă pentru partea de excavație și structuri ne lipsea experiența, acest lucru s-a rezolvat relativ ușor, deoarece grupul avea o divizie de Tunneling la care am putut recurge.

Alte provocări au fost proiectarea, aprobarea și explicarea proiectului pentru instalații de siguranță în exploatare, unde lipsește legislația dedicată. 

Cât privește platforma multimodală de la Constanța, cel mai spinos element a fost reprezentat de terenul de fundare și de soluția de betonare a platformei, care a fost dezvoltată de PORR și este unică în România.

Locuiți în România din 1999. Ce v-a făcut să rămâneți și ce v-a determinat să credeți atât de puternic în potențialul acestei țări?

Îmi amintesc că, în 1999, România nu începuseră încă negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Avea doar 113 km de autostradă, construiți în perioada comunistă. Pe hârtie, lucrurile nu dădeau neapărat foarte bine: produsul intern brut era mic, investitorii străini puțini, provocările economice și sociale numeroase. 

Doar că un constructor nu vede niciodată doar ceea ce este, ci și ceea ce ar putea fi. Nevoia de dezvoltare din acea vreme însemna și un potențial de creștere enorm. Între timp, produsul intern brut al țării s-a dublat, iar la construcția acestei noi Românii, conectate, accesibile am participat și noi, PORRienii. Drumuri și autostrăzi, lucrări de artă, căi ferate, rețele de utilități, instituții școlare, spații de birouri, complexuri rezidențiale, porturi și aeroporturi, tunele… și mândria că am putut contribui și eu la dezvoltarea acestei țări, care este azi pentru mine Acasă. 

În luarea deciziei de a rămâne, un rol important au jucat, și de această dată, oamenii cu care mi s-au intersectat căile. Oamenii alături de care am lucrat, oamenii cu care am colaborat, oamenii care mi-au arătat cum arată România reală. Jumătate din familia mea este română. Așa cum mă consider și eu.

Ai citit doar o parte din interviu. Acesta este publicat în Top 100 Antreprenori Generali în Construcții, ediția 2025. Precomandă AICI, livrările încep la începutul lui octombrie.