Dacă spitalele s-ar construi doar din intenții, România ar fi lider european la infrastructură medicală. În realitate, deși aproape 1.000 de proiecte medicale sunt active în 2025, majoritatea rămân încă în stadii preliminare. Promisiunile de spitale moderne sunt multe, dar întârziate, fragmentate și de cele mai multe ori blocate în faza de „urmează să înceapă”.

O piață activă, dar cu ritm lent

Datele centralizate de platforma VICTA arată că în primele șase luni din 2025, au fost monitorizate 996 de proiecte din sectorul medical și științific, cu o valoare estimată la 38,42 miliarde RON. Este un volum semnificativ – dar cum arată distribuția reală?

Dacă ne concentrăm pe subdomeniul strict relevant pentru infrastructura medicală de bază , spitale, clinici, laboratoare, farmacii, în prima jumătate a anului 2025, România a înregistrat 631 de astfel de proiecte. La o privire rapidă, pare o mobilizare istorică.

Dar, în realitate, 65% dintre aceste investiții sunt abia la început de drum, în faze de intenție, proiectare sau autorizare. Cu alte cuvinte, 3 din 5 spitale există doar pe hârtie. Iar dintre cele care au trecut de etapa de „idee”, puține au fost finalizate. Ce spune asta despre ritmul investițiilor în sănătate? Și cât mai avem până la o infrastructură care funcționează, nu doar se promite?

Dintre cele 631 de proiecte analizate:

• 409 proiecte sunt încă în faze incipiente (intenție, proiectare, autorizare)
  
  
  → Reprezintă ~65% din total
  
  
  → Valoare: 19,21 miliarde RON

Doar:

• 127 proiecte sunt efectiv în construcție
  
  → Valoare: 15,46 miliarde RON
  
  
• Alte 47 sunt în faza de amenajare (1,71 mld RON)
  
  
• Doar 48 sunt finalizate complet
  
  
  → Cumulând doar 361 milioane RON, adică sub 1% din valoarea totală

Concluzie dură: Spitalele românești încă se proiectează masiv, dar se finalizează greu și puține. Doar 1 din 13 proiecte începute în 2025 este deja livrat (≈7,6%).

Ce tip de lucrări domină?

• 328 sunt construcții noi
  
  
• 202 sunt renovări și reparații
  
  
• 101 sunt proiecte de extindere/modernizare

Deși renovarea rămâne o prioritate, construcțiile noi domină — semn că rețeaua existentă e depășită și e nevoie de infrastructură de la zero. Dar și aceste construcții noi se mișcă greu în lipsa unor mecanisme administrative eficiente.

De ce contează această realitate?

• Pentru pacienți: spitalele întârziate înseamnă riscuri mai mari, tratamente în spații vechi, aglomerate, neconforme.
  
  
• Pentru dezvoltatori și constructori: șantierele medicale înseamnă oportunitate, dar și birocrație, blocaje, licitații reluate sau finanțări incerte.
  
  
• Pentru autorități: dacă peste 60% din investiții rămân blocate în faze pre-execuție, problema nu mai e de viziune, ci de execuție și coordonare.

România nu duce lipsă de proiecte medicale. Duce lipsă de spitale construite. În timp ce promisiunile se multiplică în planșe, pacienții continuă să aștepte în spitale vechi, iar constructorii în licitații blocate. Viitorul sănătății nu se mai poate scrie în viitor.

Citește și: