Deși modelele internaționale confirmă eficiența și sustenabilitatea parteneriatelor public-private (PPP), România nu are încă niciun spital construit prin acest mecanism.

O analiză realizată de Tesseract Architecture, singurul studio local specializat exclusiv în arhitectură medicală, arată că adoptarea acestor parteneriate ar putea genera o schimbare structurală în infrastructura sanitară, prin combinarea investițiilor private cu responsabilitatea publică.

Un model validat internațional

În țări precum Canada, Marea Britanie, Franța sau Turcia, spitalele realizate prin PPP sunt livrate în 36-48 de luni, o durată care ar putea deveni reper și pentru România.

Spre deosebire de investițiile publice clasice, partenerul privat are obligația de a proiecta și construi având în vedere costul total de viață al clădirii, de la execuție până la operare și mentenanță. În acest fel, sustenabilitatea devine parte contractuală, iar autoritățile publice câștigă predictibilitate bugetară și transparență în administrarea costurilor.

Potrivit Tesseract, investiția inițială reprezintă doar 20-25% din totalul costurilor unui spital, pentru o durată de viață de aproximativ 50 de ani. Restul este legat de operare, utilități și echipamente medicale. O strategie de proiectare care ia în calcul aceste proporții încă de la început generează eficiență pe termen lung.

România: lipsă de expertiză, resurse și specialiști

Analiza subliniază că sistemul medical românesc se confruntă cu trei provocări majore:

• lipsa expertizei în construcția și proiectarea spitalelor moderne;
  
  
• deficitul de specialiști tehnici capabili să opereze infrastructuri medicale complexe;
  
  
• limitarea resurselor financiare publice.

Instituțiile statului nu au experiență în dezvoltarea de spitale integrate, iar procedurile sunt adesea lente și fragmentate. Într-un parteneriat public-privat, know-how-ul privat aduce eficiență, inovație și standarde testate internațional.
Totodată, companiile private pot gestiona operarea și mentenanța spitalelor în primii ani de funcționare, contribuind la formarea unor echipe locale de specialiști, o etapă esențială în contextul deficitului actual de ingineri biomedicali și tehnicieni calificați.

Finanțare accelerată, investiții predictibile

Modelul PPP permite demararea proiectelor chiar și în lipsa fondurilor publice imediate. Deși finanțarea privată implică un cost mai mare decât cea bugetară, accesul rapid la capital și predictibilitatea plăților fac posibilă modernizarea infrastructurii medicale fără presiune suplimentară asupra bugetului de stat.

În Franța, Marea Britanie, Canada sau Danemarca, parteneriatele public-private sunt reglementate prin contracte care leagă plățile de performanță, respectarea termenelor și standardele de calitate. Aceste condiții stimulează livrarea unor proiecte sustenabile, eficiente energetic și ușor de administrat.

Eficiență și transparență în derulare

Timpul mediu de implementare pentru spitalele realizate prin PPP este de 3-4 ani. Modelul pune accent pe proiectarea colaborativă, implicând activ medicii și pacienții pentru a asigura funcționalitatea spațiilor.

Implicarea partenerului privat aduce și un nivel ridicat de transparență: costurile, termenele și performanțele sunt atent monitorizate, iar în unele țări, cum este Portugalia, rapoartele de performanță sunt publice.

„Un spital modern nu este doar o investiție în infrastructură, ci un acord de încredere între stat, comunitate și sectorul privat. Printr-un cadru PPP bine construit, România poate reduce timpii de implementare, poate crește eficiența investițiilor și poate aduce servicii medicale moderne mai aproape de oameni”, afirmă arhitectul Raluca Șoaita, fondator Tesseract Architecture.

Direcții europene și potențial local

În 2024, Uniunea Europeană a publicat un ghid dedicat implementării parteneriatelor public-private, menit să ajute statele membre să accelereze investițiile strategice. Documentul propune o metodologie comună aplicabilă inclusiv proiectelor din domeniul sănătății, pentru a asigura coerență, transparență și predictibilitate.

PPP-urile reprezintă, în esență, un contract pe termen lung între o autoritate publică și un operator privat, în care riscurile sunt distribuite, iar plățile se bazează pe performanță, nu doar pe costurile de construcție.

Un potențial nevalorificat

Fondat de arhitectul Raluca Șoaita, Tesseract Architecture este singurul studio românesc dedicat integral arhitecturii medicale, cu un portofoliu de peste 1,5 milioane mp proiectați. Printre proiectele sale se numără Spitalul pentru Copii Marie Curie (Dăruiește Viață), spitalele județene Sibiu, Buzău și Tulcea, Institutul Inimii Târgu Mureș și primele spitale modulare construite în România în timpul pandemiei.

Concluzia analizei este clară: fără o strategie coerentă de investiții în sănătate, România riscă să rămână blocată în intervenții punctuale.

Parteneriatele public-private pot oferi nu doar o soluție financiară sustenabilă, ci și un cadru strategic pentru reconstrucția sistemului medical, bazat pe eficiență, transparență și o responsabilitate împărțită între stat și mediul privat.