Patricia Sturzoiu și Emanuel Gabriel Vișan de la Quadratum Architecture vorbesc despre arhitectura ca exercițiu de claritate, continuitate și responsabilitate. Pentru Quadratum Architecture, fiecare proiect începe cu o întrebare esențială: cum poate o nevoie reală să se transforme într-un spațiu coerent, funcțional și relevant pentru comunitatea care îl va folosi?

Indiferent de scară, școală, spital sau ansamblu urban, procesul de proiectare este construit pe o înțelegere profundă a locului, a oamenilor și a contextului, acolo unde arhitectura devine utilă, durabilă și asumată.

Sub coordonarea Patriciei Sturzoiu, Director Creativ, și a lui Emanuel Gabriel Vișan, Managing Partner, biroul dezvoltă proiecte publice de amploare, de la școli și spitale, până la intervenții pe clădiri de patrimoniu, menținând un echilibru atent între cerințele funcționale, exigențele tehnice și contextul social.

Creșterea financiară susținută, 16 milioane de euro în 2024, reflectă filosofia Quadratum: arhitectura trebuie să fie locuită, simțită, interiorizată. Biroul funcționează ca un sistem coerent, în care fiecare decizie, de la structură și materialitate până la fluxuri de lucru sau strategie financiară, este calibrată cu aceeași exigență.

Asumarea rolului de Proiectant General a extins controlul asupra etapelor de execuție, iar digitalizarea proceselor interne a devenit un instrument de precizie operațională și libertate creativă. Această abordare nu caută efectul imediat, ci consistența: proiectele Quadratum devin parte funcțională din viața orașelor și răspund unor nevoi reale, educație, sănătate, administrație, acolo unde calitatea arhitecturii influențează direct modul în care oamenii învață, lucrează sau sunt îngrijiți.

Cum a evoluat cifra de afaceri și profitabilitatea Quadratum Architecture în 2024 față de 2023? Care au fost cei mai importanți factori – volum de proiecte, mix de servicii sau eficiență operațională – care au generat această performanță?

Emanuel Vișan: Anul 2024 a reprezentat, pentru Quadratum Architecture, o etapă de consolidare. După creșterea accelerată din 2023m când cifra de afaceri a ajuns la aproximativ 16 milioane de euro, în urcare față de cele 10 milioane din 2022, am reușit să menținem acest nivel și în anul curent.

Consolidarea pragului de 16 milioane de euro nu a fost un accident, ci rezultatul unei strategii multianuale, bazate pe previziune și disciplină, dublate de o diversificare echilibrată a portofoliului. Ne-am concentrat pe întărirea instrumentelor interne, inclusiv digitalizarea etapizată a fiecărui departament, pentru a asigura standardizare, îmbunătățire și automatizare în livrarea fiecărui proiect.

Un rol esențial l-a avut diversificarea tipologiilor de proiect: educațional, medical, reabilitare energetică, rezidențial. Această diversificare ne-a permis să răspundem coerent la dinamica cererii din piață, dar și să adaptăm resursele în funcție de ritmurile specifice fiecărui sector.

În paralel, ne-am consolidat prezența în proiectele de tip Design & Build, în calitate de Proiectant General. Asumarea acestui rol ne oferă un control extins asupra etapelor de implementare, o implicare activă în șantier și o capacitate crescută de a anticipa și gestiona riscurile tehnice sau de conformitate.

Un alt factor important a fost eficientizarea proceselor interne, prin digitalizare, standardizare și o abordare structurată a fluxurilor de lucru. Aceste îmbunătățiri au crescut calitatea livrabilelor, au redus erorile și au adus o coerență mai mare în desfășurarea proiectelor, de la concept până la recepție.

Rezultatul: un an echilibrat, în care am menținut un nivel solid de activitate și am pregătit terenul pentru următorul ciclu de creștere.

În primele șase luni ale lui 2025, ați observat o accelerare, o temperare sau o schimbare de structură a veniturilor? Ce segmente (rezidențial, educațional, cultural) au performat cel mai bine?

Emanuel Vișan: Primele șase luni din 2025 au fost, pentru noi, perioada de validare a muncii din anii anteriori. Așa cum anticipam, 2025 este anul șantierelor și al recepțiilor, cu o concentrare majoră pe livrarea proiectelor aflate în execuție. Din această perspectivă, nu putem vorbi neapărat de o accelerare a veniturilor, ci mai degrabă de o consolidare a ritmului de lucru, marcată de o responsabilitate crescută în faza de implementare.

Structura veniturilor reflectă această etapă de maturizare: segmentul public rămâne dominant, cu proiecte majore în domeniul sănătății – noul corp destinat marilor arși de la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, secția oncologică de la Alba Iulia sau Spitalul de Boli Infecțioase din Târgoviște – dar și cu intervenții consistente în infrastructura educațională (Labirint, Victor Brauner) și administrativă (Palatul Administrativ din Bacău, sediul Prefecturii din Turnu Severin).

Segmentul privat are în continuare o prezență activă, în special prin dezvoltările rezidențiale de dimensiune medie, în care accentul cade pe calitate, coerență urbană și integrare în peisajul construit.

Cele mai consistente transformări urbane le observăm în proiectele educaționale și culturale. Sunt intervenții care configurează repere identitare, susțin formarea generațiilor viitoare și redau coerență și sens spațiului public. Acest tip de impact – vizibil, asumat și măsurabil – rămâne o direcție fundamentală în strategia noastră multianuală.

Ce KPI financiar a devenit pentru voi un indicator de avertizare timpurie în 2025 și cum v‑a ajustat el planurile de investiții?

Emanuel Vișan: În 2025, cel mai relevant indicator de avertizare timpurie pentru noi a devenit relația dintre cash-flow-ul operațional și termenul de încasare efectiv din proiectele publice. Pe măsură ce volumul contractelor de tip Design & Build a crescut, decalajul între efortul livrat și momentul de plată s-a accentuat – o realitate care afectează direct capacitatea de reacție a unui birou mare, cu peste 50 de specialiști activi în proiectare.

Un al doilea indicator critic este costul real per om per proiect. Observăm o presiune constantă pe salarii, alimentată de deficitul de personal calificat, dar și de complexitatea tot mai mare a cerințelor tehnice, avizelor și livrabilelor impuse de finanțările europene. În acest context, bugetele contractate rămân rigide – mai ales în zona publică – iar marja de echilibru se mută din ce în ce mai mult în zona organizării interne.

Cash-flow-ul corelat cu termenele reale de încasare este barometrul nostru de decizie. În fața rigidității bugetelor publice, am accelerat implementarea soluțiilor digitale – cu accent pe automatizarea internă, pe fiecare departament în parte. Nu digitalizăm generic, ne concentrăm acolo unde presiunea operațională e reală.

Aceste decizii nu au fost motivate de un apetit pentru inovație, ci de o nevoie reală de eficiență, într-un ecosistem de proiectare tot mai complex. Automatizarea, în cazul nostru, nu înseamnă reducerea rolului arhitectului, ci susținerea calității livrabilelor prin eliberarea timpului creativ de sub presiunea operaționalului. Este singura direcție sustenabilă în care putem păstra, în același timp, rigoarea, scalabilitatea și standardul profesional care ne definește.

Care sunt cele trei proiecte de referință care au marcat 2024–H1 2025 pentru Quadratum Architecture și de ce – fie prin complexitate tehnică, buget, importanță socială sau inovație?

Patricia Sturzoiu: Unul dintre cele mai reprezentative proiecte ale acestei perioade este fără îndoială ansamblul Școala și Biserica Labirint, din București. Este un proiect cu o încărcătură umană profundă, dezvoltat împreună cu o comunitate care trăiește în acea zonă de peste o sută de ani. 

Dincolo de complexitatea tehnică – structură post-tensionată, sală multifuncțională fără stâlpi, acustică profesională, terasă activă, panouri solare și fațade ventilate – proiectul a fost pentru noi un exercițiu de continuitate și reconectare. Am integrat fragmente reale din istoria locului – cărămizi recuperate, balustrade vechi recondiționate – într-o arhitectură contemporană, care răspunde atât nevoilor funcționale ale unei școli moderne, cât și spiritului unui loc cu memorie. 

Labirint a primit în 2025 Premiul Anualei de Arhitectură București – Secțiunea Arhitectură Publică, precum și Premiul pentru cel mai bun client de arhitectură, o recunoaștere comună a calității proiectului și a parteneriatului autentic dintre beneficiar și echipa de proiectare. Pentru noi, Labirint a devenit un model de intervenție care armonizează tehnologia, emoția și apartenența.

Un al doilea reper major este Palatul Administrativ din Bacău, monument istoric de categoria A, aflat în plin proces de execuție. Este un proiect complet – de la DALI, la proiect tehnic și asistență în șantier – care implică intervenții sensibile într-o zonă protejată urbanistic și istoric. 

A fost nevoie de o coordonare atentă între cerințele de conservare, exigențele de siguranță seismică și de incendiu, dar și funcționalitatea unui sediu administrativ multifuncțional, destinat mai multor instituții publice. Rigoarea documentării, relația cu autoritățile, validarea soluțiilor în Comisia Națională a Monumentelor Istorice și presiunea termenelor asumate ne-au pus la încercare, dar au și confirmat capacitatea echipei noastre de a livra în condiții complexe, cu responsabilitate.

Cel de-al treilea proiect esențial este noul Centru pentru Mari Arși de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu”. Este una dintre cele mai importante investiții publice din domeniul sănătății pediatrice din România și face parte dintr-un program strategic dezvoltat în parteneriat cu Banca Mondială. 

Rolul Quadratum este de asistență tehnică în execuție, alături de proiectantul general Politecnica Architecture & Engineering (companie de proiectare din Italia). Ne aflăm în etapa critică a implementării, într-o incintă spitalicească care rămâne funcțională, cu o etapizare dificilă și standarde medicale de cel mai înalt nivel. 

Vorbim despre opt săli de operație, circuite specializate, infrastructură critică și exigențe de conformare care necesită o prezență constantă și o capacitate reală de reacție. Este, totodată, o investiție cu impact social incontestabil, care va schimba modul în care sunt tratați pacienții pediatrici în România.

Aveți un workflow integrat de la studiul de fezabilitate până la detaliile de execuție, incluzând audit energetic și DTAC, pe care îl rulați acum full‑digital? Ce randament ați obținut?

Emanuel Vișan: Da, avem în prezent un workflow complet integrat – de la studiile de fezabilitate și DALI, până la DTAC, DTOE, proiectul tehnic și asistența în execuție, inclusiv faza de recepție. Acest flux acoperă toate specialitățile implicate: arhitectură, structură, instalații, audit energetic, avizare ISU, protecția mediului.

Lucrăm digital încă din fazele preliminare, ceea ce ne permite o coordonare mai bună între echipe, o trasabilitate clară a deciziilor și o livrare coerentă a documentației. Randamentul se reflectă direct în timpi mai scurți de predare, reducerea erorilor de corelare și, mai ales, într-un control de calitate mai atent. Cu mai puține revizii și mai multă predictibilitate, putem investi timp real acolo unde contează – în rafinarea soluțiilor.

În paralel, rulăm deja de o perioadă o aplicație internă de cuantificare a orelor alocate și utilizate, corelată cu fiecare etapă de proiect. Deși feedback-ul de la utilizatori și beneficiari este clar pozitiv – în special privind claritatea și structura coerentă a instrumentelor – ne propunem să continuăm acumularea de date până vom avea o bază solidă, cu istoric real.

Durata de viață a proiectelor variază semnificativ – de la 1–2 ani pentru intervenții accelerate, până la 3–4 ani pentru proiecte complexe – ceea ce înseamnă că estimăm o analiză statistică relevantă abia în intervalul 2026–2027. Atunci vom putea vorbi, în mod fundamentat, despre randament exprimat și în cifre. Până atunci, ne bazăm pe rezultate operaționale clare și pe o traiectorie de învățare continuă.

Care este spațiul vostru preferat din casele voastre? Și ce are special acel spațiu, dincolo de design?

Patricia Sturzoiu: Pentru mine, e sufrageria. Nu neapărat pentru că e cel mai bine decorat spațiu, ci pentru că acolo se adună toată lumea. Mai ales când e casa plină, sufrageria devine un fel de nucleu cald – locul unde se povestește, se râde, se amestecă voci, farfurii și planuri. Este spațiul în care relațiile capătă volum și viață, un fel de arhitectură de proximitate emoțională.

Emanuel Vișan: Pentru mine, spațiul preferat este terasa sau grădina – acel loc în care ritmul se domolește și gândurile se reașază. Chiar dacă vin acasă după o zi lungă de ședințe și agitație, dacă știu că trebuie să pregătesc glicina să urce pe structură, mă apuc imediat de trebăluit prin curte. Și nici nu-mi dau seama cum trec două ore – foarte liniștite, fără ecrane, fără notificări, fără contracte și oferte. 

În tumultul cotidian, cred că fiecare dintre noi are nevoie de un astfel de spațiu de introspecție – doar el și cu sufletul său – pentru reconectare, regenerare și, în fond, pentru a se pregăti cu adevărat pentru ziua următoare.

Interviul complet cu Patricia Sturzoiu și Emanuel Gabriel Vișan, Quadratum Architecture, poate fi citit în ediția 2025 a publicației „Cele Mai Puternice 100 Firme de Arhitectură din România”.

Află cine sunt și cum definesc noile tendințe și provocări din piață cei mai puternici 100 de arhitecți și proiectanți din România. COMANDĂ ACUM