Tot mai multe școli de arhitectură și design din lume vorbesc despre o schimbare importantă, și anume că viitorul AI-ului în construcții și industriile creative nu va fi definit de automatizare sau de generarea rapidă de conținut, ci de capacitatea de a susține decizii complexe și de a lucra împreună cu oamenii.

La Parsons School of Design din New York, studenții sunt încurajați să privească AI-ul ca pe un instrument de interacțiune și explorare, nu ca pe o soluție ce face munca în locul tău. Accentul cade tot mai mult pe gândire critică, sustenabilitate, materiale, reutilizare adaptivă și înțelegerea impactului pe termen lung al designului și construcțiilor.

Această direcție reflectă foarte bine transformările care au loc și în industria construcțiilor. Pe măsură ce proiectele devin mai complexe, iar presiunea legată de eficiență energetică, costuri și sustenabilitate crește, piața începe să aibă nevoie de mai mult decât instrumente AI generaliste.

Are nevoie de sisteme capabile să înțeleagă contextul, materiale, performanță, lifecycle cost, reglementări, climă și riscuri reale din execuție.

Construcțiile nu funcționează într-un mediu generic. Fiecare decizie implică un echilibru între cost, durabilitate, performanță tehnică și impact pe termen lung. Astfel că, rolul AI-ului este să completeze expertiza umana și nu să o înlocuiască.

„Îi încurajăm pe studenți să privească AI-ul ca pe un instrument de interacțiune, nu ca pe o conversație într-un singur sens sau ca pe ceva pe care te poți baza să facă munca în locul tău,” Mark Gardner, Associate Professor of Architectural Practice and Society la Parsons School of Design.

Pentru arhitecți, ingineri, dezvoltatori și constructori, provocarea este să poată lua decizii mai bune, de la ce materiale rezistă mai bine în timp, care este costul real pe durata de viață, cum influențează clima performanța unei construcții, ce soluții sunt mai eficiente energetic, și până la ce riscuri pot apărea într-o anumită alegere tehnică.

Tot mai multe companii din construcții încep să se îndepărteze de logica celui mai mic preț și să se orienteze către performanță pe termen lung, eficiență energetică și sustenabilitate. În Europa de Vest, această schimbare este deja matură, iar în Europa de Est începe să accelereze vizibil.

„Pe măsură ce explorăm aceste schimbări împreună cu studenții noștri, este extrem de important să păstrăm gândirea critică în educația creativă, pentru că acesta este unul dintre lucrurile care pot lipsi mașinilor și AI-ului.” – Mark Gardner,

În paralel, apare și o schimbare de perspectivă asupra AI-ului. Modelele generaliste pot genera rezultate rapide, dar construcțiile au nevoie de sisteme care înțeleg specificul industriei, materiale, standarde tehnice, comportamentul clădirilor în timp și relația dintre performanță și cost.

Aici începe, de fapt, următoarea etapă a AI-ului în construcții, nu inteligență artificială care înlocuiește oamenii, ci care ajută profesioniștii să înțeleagă mai bine informația și să ia decizii mai bune.

Pentru că, în cele din urmă, construcțiile sunt despre oameni, despre felul în care trăim și folosim spațiile, iar aceste lucruri nu pot fi reduse la automatizare.