CFR Marfă a depus oficial cererea de intrare în faliment, marcând finalul unui proces de degradare care s-a întins pe mai bine de două decenii. Anunțul a fost făcut de viceprim-ministrul Oana Gheorghiu, care a descris situația companiei drept „cronica unui eșec anunțat”, generat de incapacitatea statului de a lua o decizie clară privind viitorul operatorului feroviar de marfă.
Potrivit oficialului, CFR Marfă a rămas blocată într-un model economic construit pentru România industrială de dinainte de 1990. În timp ce operatorii privați s-au adaptat rapid la cerințele unei piețe competitive, compania de stat a continuat să funcționeze cu active învechite, costuri ridicate și un aparat supradimensionat.
„CFR Marfă fusese construită pentru o economie centralizată, cu fluxuri previzibile și clienți captivi. Între timp, transportul de marfă a devenit competitiv, flexibil și orientat către cost și client”, a transmis Oana Gheorghiu.
În ultimii ani, compania a pierdut constant cotă de piață, în timp ce datoriile au continuat să crească. Statul a ales, însă, să amâne restructurarea prin reeşalonări, neîncasări sau anulări de datorii între companii de stat, fără o reformă reală a businessului.
Un moment-cheie a fost privatizarea eșuată din 2013, considerată de vicepremier prima oportunitate majoră de restructurare. După acel episod, autoritățile nu au mai implementat măsuri structurale semnificative, până la intervenția Comisiei Europene.
Investigația deschisă de Comisia Europeană în 2017 s-a încheiat în 2020 cu decizia potrivit căreia aproximativ 570 de milioane de euro reprezentând ajutor de stat acordat CFR Marfă erau incompatibili cu legislația europeană și trebuiau recuperați. Între timp, suma a depășit echivalentul a 2,6 miliarde de lei, incluzând dobânzile acumulate.
Potrivit vicepremierului, cazul CFR Marfă scoate în evidență o problemă mai amplă privind modul în care statul român administrează companiile publice. Oficialul susține că autoritățile au încercat simultan să mențină locuri de muncă, să controleze tarifele, să păstreze infrastructura strategică și, în același timp, să trateze compania ca pe un actor comercial competitiv, fără asumarea costurilor aferente.
„Statul a cerut comportament de companie privată, dar a impus obligații și constrângeri de companie publică, fără să definească transparent care parte este misiune publică și care parte este activitate comercială”, a declarat Oana Gheorghiu.
Intrarea în faliment a CFR Marfă vine într-un moment în care sectorul logistic și infrastructura de transport se află sub presiunea investițiilor în modernizare și eficiență, iar transportul feroviar încearcă să recâștige teren în strategiile europene de mobilitate și decarbonizare.
