O analiză recentă publicată de Construction Dive arată o schimbare de mentalitate în rândul tinerilor profesioniști din construcții: spre deosebire de generațiile anterioare, care asociau munca îndelungată cu dedicarea și identitatea profesională, generația Z privește munca drept un mijloc de a-și susține viața personală, nu un scop în sine.

Tinerii angajați din construcții rămân la fel de orientați spre rezultate și termene-limită, dar preferă să lucreze eficient în program normal decât să stea peste program din obișnuință sau din nevoia de a demonstra ceva.

Această schimbare de așteptări nu e doar o observație americană, devine o problemă structurală și pentru piața din România, într-un moment în care industria construcțiilor se confruntă simultan cu o criză acută de personal și cu o generație tânără din ce în ce mai greu de atras și de păstrat.

Cifrele spun o poveste clară

Potrivit AmCham România, deficitul de forță de muncă a fost estimat anul trecut la 145.000 de persoane, iar în lipsa unor măsuri, acesta ar putea urca la 224.000 în 2026. Construcțiile se numără constant printre sectoarele cele mai afectate, alături de industrie și agricultură.

Un raport recent al Autorității Europene a Muncii arată că România se află printre statele UE cu cele mai pronunțate dezechilibre pe piața muncii, iar în ocupațiile deficitare, inclusiv cele din construcții, precum montatorii de acoperișuri sau de pardoseli, peste 16% dintre lucrători fac ore suplimentare, față de doar 7% în ocupațiile cu surplus de personal.

Cercetătorii europeni notează explicit că programul de lucru și condițiile profesionale contribuie la adâncirea deficitului, exact dinamica descrisă și de tinerii profesioniști citați în articolul Construction Dive.

La asta se adaugă un dezechilibru de vârstă îngrijorător: persoanele de peste 50 de ani reprezintă peste o treime din forța de muncă în ocupațiile deficitare, în timp ce tinerii până în 29 de ani reprezintă mai puțin de o cincime.

Ce înseamnă asta pentru contractorii din România

Rezultatul acestor tendințe e deja vizibil. România importă tot mai mulți muncitori din Asia (Nepal, Sri Lanka, Bangladesh, Vietnam) pentru a acoperi golurile din construcții, în timp ce o parte din forța de muncă tânără autohtonă rămâne fie needucată pentru aceste meserii, fie neatrasă de condițiile actuale de lucru.

Companiile care vor reuși să atragă și să păstreze tineri profesioniști nu vor fi neapărat cele care oferă cele mai mari salarii, ci cele care reușesc să ofere programe de lucru predictibile, claritate în așteptări și un mediu în care performanța nu se măsoară în ore petrecute pe șantier, ci în rezultate.