Europa are 44 de țări, dintre care 29 fac parte din spațiul Schengen, cea mai mare zonă de liberă circulație din lume. Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), pornită încă din anii ’90, își propune să conecteze tot continentul printr-un sistem unitar de drumuri, căi ferate, rute aeriene și căi navigabile.

Iar în centrul geografic al acestei rețele se află Polonia, motiv pentru care țara a decis să investească 34 de miliarde de dolari într-un mega-hub de transport menit să devină pivotul călătoriilor în Europa Centrală și de Est.

Proiectul a intrat deja în faza de execuție, cu primele contracte mari de construcție atribuite chiar în această vară.

Un aeroport supraaglomerat, o soluție radicală

Aeroportul Chopin din Varșovia, cel mai aglomerat din Polonia, a gestionat aproape 21 de milioane de pasageri anul trecut și urmează să fie extins spre 30 de milioane până în 2029.

Problema e că, fiind construit în interiorul orașului, are limite fizice și un program de operare restricționat noaptea. În plus, aproximativ 300.000 de locuitori din jurul Varșoviei sunt afectați de poluarea fonică generată de zborurile actuale.

Soluția Poloniei este Centralny Port Komunikacyjny (CPK), cel mai mare proiect de infrastructură din istoria țării, cunoscut și ca Solidarity Transport Hub. Va fi construit pe un teren viran de aproape 2.600 de hectare, dublu față de Heathrow și cu aproape 20% mai mare decât JFK, la aproximativ 40 km sud-vest de Varșovia.

Circa 90% din locuințele din zonă au fost deja achiziționate prin programul de achiziție voluntară, iar modelările arată că doar 20.000 de oameni vor fi afectați de zgomot, de 15 ori mai puțini decât în cazul aeroportului Chopin.

Un singur hub pentru avion, tren și autobuz

Proiectul e gândit ca un nod intermodal complet, cu aeroport, gară și stație de autobuz, toate conectate printr-un hub central. Terminalul, proiectat de Foster + Partners în colaborare cu Buro Happold, va avea circa 450.000 mp, aproape triplu față de terminalul actual al aeroportului Chopin, și va costa, doar el, aproximativ 12 miliarde de dolari.

Grant Brooker, director Foster + Partners, descrie amploarea fluxului de pasageri pe care terminalul trebuie să îl gestioneze, undeva între unul și doi pasageri pe secundă, non-stop, tot anul, dar nu distribuiți uniform, ci adesea în valuri de mii de oameni în doar câteva minute.

Prima fază va permite tranzitarea a până la 34-40 de milioane de pasageri anual, cu extindere planificată spre 44 de milioane și potențial pe termen lung de până la 100 de milioane, iar clădirea a fost proiectată din start cu această flexibilitate în minte, astfel încât să poată fi extinsă și modificată pe măsură ce cererea evoluează.

CPK își propune, de altfel, să funcționeze integral pe energie regenerabilă încă de la deschidere, cu parcuri solare proprii, energie geotermală pentru încălzire și răcire, colectare a apei pluviale și tratare a apelor uzate, după principii de economie circulară.

Calea ferată care leagă toată regiunea

Componenta feroviară, linia „Y”, de 480 de kilometri de cale ferată de mare viteză, va conecta orașele-cheie ale Poloniei, cu trenuri care circulă la peste 300 km/h. Va include cel mai lung tunel din țară, 4,6 kilometri, săpat sub orașul Łódź cu un tunel boring machine, unde lucrările au și început deja.

Linia se va conecta mai departe spre Cehia și spre Rail Baltica, proiectul aflat deja în construcție care leagă Lituania, Letonia și Estonia, practic, o rețea feroviară de mare viteză care traversează toată Europa Centrală și de Est.

Contractele mari se atribuie chiar acum

Șantierul a fost împărțit în aproximativ 80 de secțiuni tocmai pentru ca eventualele întârzieri la autorizații să nu blocheze întregul proiect, o precauție care s-a dovedit utilă, având în vedere că schimbarea de guvern din 2023 a adus o pauză și un audit al proiectului.

Componenta de aeroport a primit undă verde din nou în 2024, cu un calendar ajustat, iar de atunci lucrurile au avansat rapid.

În aprilie 2026, un consorțiu condus de compania americană Hill International a câștigat contractul de General Contract Engineer pentru Port Polska, programul de investiții care include CPK, în valoare de 1,6 miliarde de zloți (aproximativ 373 milioane de euro).

Tot atunci, constructorul polonez Budimex a fost desemnat pentru execuția fundațiilor terminalului de pasageri. Chiar acum, în iulie 2026, CPK a lansat licitația pentru construcția propriu-zisă a terminalului, cinci consorții, formate din 16 companii (dintre care 14 mari constructori polonezi), au fost invitate să depună oferte tehnice și comerciale, cu atribuirea contractului estimată la granița dintre 2026 și 2027.

În paralel, o altă licitație vizează 92 de kilometri de drumuri de acces în jurul viitorului aeroport, cu semnarea contractelor așteptată în trimestrul al doilea din 2026.

Calendarul rămâne, până acum, respectat. Fundațiile terminalului și lucrările pregătitoare, inclusiv pilotarea, încep în această toamnă, tunelul și gara feroviară subterană urmează să fie gata până în 2029, iar aeroportul ar trebui să devină operațional la finalul lui 2032.

Ce rămâne neclar e viitorul aeroportului Chopin, dacă va fi închis complet sau va continua să funcționeze în paralel cu noul hub.

De ce contează pentru piața românească

Scara proiectului, comparabilă ca ambiție cu marile hub-uri din Istanbul sau Singapore, arată cât de mult mizează Polonia pe poziția sa geografică centrală pentru a deveni principalul nod logistic al regiunii.

Pentru companiile românești de construcții și inginerie, un proiect de această dimensiune, aflat acum în plină atribuire de contracte de zeci de miliarde de euro eșalonate pe un deceniu, e un semnal clar al oportunităților care există deja în piețele vecine din Europa Centrală și de Est și un reper util pentru orice discuție despre ambițiile de infrastructură ale României.