Datele Victa din ultimele 12 luni plasează sectorul utilităților printre cele mai active din construcțiile românești: 5.016 proiecte înregistrate, cu o valoare estimată cumulată de 237,11 miliarde de lei.
Cel mai voluminos segment este cel al proiectelor energetice și electrice (centrale, parcuri eoliene, instalații fotovoltaice) cu 2.282 de proiecte, reprezentând aproape jumătate din totalul înregistrat. Activitatea din acest segment reflectă un context de piață favorabil, tranziția energetică accelerează investițiile atât din sectorul privat, cât și din cel public, iar infrastructura de producție și distribuție a energiei devine una dintre prioritățile de construcție ale deceniului.
Pe locul al doilea se situează rețelele de apă și canalizare, cu 1.289 de proiecte, un segment susținut activ și de politicile publice din 2026. Bugetul Administrației Fondului pentru Mediu pentru 2026 alocă 1,5 miliarde de lei extinderii și modernizării sistemelor de apă și canalizare, semnal că presiunea investițională pe acest segment va rămâne ridicată în lunile următoare.
Urmează proiectele termice, electrice și de gaze, cu 781 de unități, și cele de epurare, tratare și pompare a apei, cu 544.
Categoriile mai mici completează tabloul. 436 de proiecte sunt clasificate la alte tipuri de utilități (gropi de gunoi, rampe ecologice), iar 78 sunt lucrări hidrotehnice (baraje și rezervoare).
care le construiește
România
Sectorul public conduce, privatul nu e departe
Distribuția pe tipul de finanțare arată o piață în care statul rămâne principalul motor, fără să domine categoric. Din totalul de 5.016 proiecte, 3.256 sunt publice, cu o valoare estimată de 114,98 miliarde de lei.
Urmează sectorul privat cu 1.500 de proiecte și o valoare de 114,62 miliarde de lei, practic la egalitate cu publicul ca valoare, deși cu mult mai puține proiecte, ceea ce indică investiții private de dimensiuni mai mari în medie.
Parteneriatele public-private numără 260 de proiecte, evaluate la 8,10 miliarde de lei.

Construcții noi față de reabilitare: 3 la 1
Privind structura pe tipul de intervenție, construcțiile noi domină cu 3.422 de proiecte, aproape 70% din total. Reparațiile reprezintă al doilea segment ca volum, cu 773 de proiecte, urmate de extinderi (581) și modernizări (174). Renovările sunt marginale numeric, cu doar 66 de proiecte.
Datele Victa oferă o radiografie a unui sector în care presiunile din mai multe direcții (tranziție energetică, cerințe de conformare europeană pentru apă și mediu, creștere urbană) se traduc simultan în șantiere.