Vara lui 2026 a adus Europei unele dintre cele mai devreme și mai intense valuri de căldură din ultimii ani, iar multe clădiri nordice, gândite istoric să rețină căldura, s-au transformat în adevărate saune. Într-un reportaj din Paris, Euronews, arată însă că există o alternativă funcțională, și anume construcția ecologică, o abordare care mizează pe materiale naturale, adesea locale, montate cu unelte simple și cu un consum redus de energie mecanică sau electrică.
Potrivit Agenției Europene de Mediu (EEA), sectorul construcțiilor este responsabil pentru 35% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE.
Un exemplu concret: o bibliotecă fără aer condiționat, la 10 grade sub temperatura exterioară
Biblioteca Simone Veil, din suburbia pariziană Le Chesnay-Rocquencourt, a fost construită după principii de eco-construcție și a rezistat fără probleme valului de căldură din iunie. Directoarea instituției, Gaëlle Ledoré-Montier, povestește că, în timp ce afară temperaturile urcau spre 35-36 de grade, în interior s-a menținut o temperatură de 23,5-25,5 grade. Chiar și în vârful valului de căldură, când afară s-au atins 41-42 de grade, clădirea nu a depășit 32 de grade — cu aproape 10 grade sub temperatura exterioară, și asta fără nicio instalație de climatizare.
De ce funcționează — și de ce costă mai mult
Adrien Poullain, arhitect și constructor specializat în eco-construcție, fondator al firmei Les Grands Moyens, explică fenomenul prin materialele folosite, pământ crud, lemn, paie sau piatră, instalate cu echipamente care necesită puțină energie electrică sau mecanică. Avantajul lor nu e doar termic, ci și climatic, fiind materiale cu amprentă de carbon redusă, ele necesită mai puțin transport și procesare, ceea ce le aliniază obiectivelor Acordului de la Paris.
Dezavantajul principal rămâne costul. Poullain estimează că o construcție ecologică e, în medie, cu 15-20% mai scumpă decât una convențională, un handicap real în licitații, unde criteriul principal rămâne adesea costul inițial, chiar dacă pe termen lung clădirile sustenabile generează economii. O locatară dintr-un bloc din Bagneux, construit din cărămidă de pământ crud, spune că nu a mai avut nevoie de încălzire de doi ani, de când s-a mutat.
Fondul de clădiri al Europei, încă departe de standard
Datele citate în articol sunt îngrijorătoare. Aproape 75% din fondul construit al Europei este ineficient energetic, iar peste 85% din clădirile actuale vor fi încă în uz în 2050.
Cu toate acestea, rata de renovare rămâne la doar aproximativ 1% pe an. La nivelul UE, clădirile reprezintă 42% din consumul de energie, în mare parte pentru încălzire și răcire, ceea ce face din proiectare un factor esențial pentru menținerea unor temperaturi interioare confortabile.
Cum răspunde Parisul
Jacques Baudrier, viceprimarul Parisului responsabil de locuințe și retehnologizare energetică, spune că orașul folosește, din 2020, exclusiv materiale izolante biobazate, lemn, lână, cânepă, paie, celuloză. pentru renovarea clădirilor publice și a locuințelor sociale, izolând deja complet 80.000 de unități de locuințe sociale.
Cea mai mare provocare rămâne, spune el, mobilizarea proprietarilor privați. Aproape 30% din locuințele private din Paris sunt fie goale, fie reședințe secundare, iar proprietarii lor, care nu locuiesc acolo, votează adesea împotriva lucrărilor de renovare. Baudrier propune stimulente financiare, o cotă redusă de TVA de 5,5% pentru materialele biobazate și geo-sursate, plus condiționarea finanțărilor publice de utilizarea unor materiale sustenabile.
Cazul parizian arată, cu date concrete, că investiția inițială mai mare în materiale naturale se poate traduce în confort termic real și independență față de aerul condiționat, un avantaj care va cântări tot mai mult pe măsură ce valurile de căldură devin mai frecvente și mai intense și în Europa Centrală și de Est.
