Există o întrebare pe care o știe bine orice inginer care lucrează pe infrastructură veche: unde e cartea tehnică a construcției? Răspunsul, în cazul rețelei feroviare din România, e cel mai adesea același, nu există. Există proiectul de execuție, poate. Ce lipsește este cartea construcției: materialele folosite efectiv, certificatele de calitate, observațiile din șantier. Nu cum trebuia să fie construită structura, ci cum a fost construită cu adevărat.
Aceasta este punctul de plecare al primului proiect pilot BIM derulat de ISPCF – Institutul de Studii și Proiectări Căi Ferate – pentru infrastructura feroviară din România, implementat în parteneriat cu ALLBIM NET, cu Allplan în centrul mediului de proiectare.
Contextul: o rețea cu tradiție, o viteză medie de 44 km/h
România a fost printre primele țări din Europa care a construit o rețea feroviară. Prima linie a fost inaugurată în 1854, iar la apogeu rețeaua era a patra ca lungime de pe continent. Astăzi, viteza medie a trenurilor de călători este de 44 km/h, mai mică decât în anii ’80. Pentru transportul de marfă, media națională se situează în jurul valorii de 16 km/h.
Problema nu e în primul rând una de bani. Peste 8 miliarde de euro sunt alocate pentru modernizarea infrastructurii feroviare în perioada 2021-2027. Problema e că nu poți moderniza eficient ceea ce nu cunoști cu precizie. Fără date structurate și fiabile despre starea structurilor existente, prioritizarea investițiilor rămâne parțial un exercițiu de estimare.
Studiul de caz: Stația Grădinari, coridorul București-Craiova
ISPCF proiectează infrastructură feroviară în România din 1947. Cu o echipă de 140 de specialiști care acoperă toate disciplinele inginerești din sector, institutul a ales în 2025 să deruleze primul proiect pilot BIM, nu pentru că era obligat de vreo reglementare, ci pentru că cei care lucrează zilnic pe infrastructura feroviară știau exact ce lipsea.
Proiectul pilot a vizat Stația Grădinari, parte a coridorului București-Craiova. A fost aleasă tocmai pentru că nu era simplă: opt discipline care lucrau simultan, fiecare categorie de lucrări din infrastructura feroviară reprezentată într-un singur proiect. Logica a fost clară, dacă un flux de lucru digital coerent putea fi construit aici, putea fi construit oriunde.
Ce a ieșit dincolo de modelul 3D
Beneficiile imediate ale implementării BIM, coordonarea între discipline, detecția de coliziuni, fluxuri de lucru mai eficiente, au fost confirmate. Dar echipa și-a pus și o întrebare mai profundă: ce se întâmplă cu datele după predarea unei structuri? Cine o inspectează, cum și unde ajung informațiile colectate?
Răspunsul, pentru o mare parte din infrastructura feroviară din România, e un formular fizic arhivat la o direcție regională. Util pentru cel care l-a completat, practic inaccesibil pentru oricine altcineva.
România are Instrucția 309, documentul tehnic din 1997 care reglementează inspecția periodică și întreținerea podurilor de cale ferată. Definește ce trebuie verificat, cum și cât de des. Ce nu definește este ce se întâmplă cu informațiile colectate, cum sunt stocate, cum pot fi accesate, cum pot fi folosite pentru decizii pe termen lung.
Ceea ce ISPCF și ALLBIM NET au construit în cadrul acestui pilot este un răspuns direct la această lacună: un strat digital care leagă modelul structurii de istoricul ei de inspecție, folosind standardele tehnice existente ca fundament. Prima inițiativă de acest fel din sectorul feroviar din România.
De ce contează dincolo de România
Germania a impus BIM pentru proiectele de infrastructură federală în 2020. Franța și Marea Britanie, pentru proiectele din sectorul public în 2016. Danemarca, pentru clienții de stat din 2007. Întrebarea care rămâne și în aceste țări este alta: ce faci cu infrastructura construită înainte de era digitală, documentată lacunar sau deloc?
Proiectul ISPCF oferă un răspuns replicabil: nu cum să folosești BIM când e obligatoriu, ci cum să construiești de la zero un layer de informații digitale într-un sector unde datele nu au existat niciodată în această formă.
Imagini și informații via ALLBIM NET
