CFR SA descrie 2026 drept o etapă istorică de transformare. Datele din teren spun însă altceva.

Din cele 165 de proiecte de căi ferate și linii de tren înregistrate în ultimele 12 luni, potrivit Victa, 4 sunt finalizate. Valoarea totală estimată a portofoliului depășește 150 de miliarde de lei. Iar raportul dintre bani angajați și lucrări livrate este, la acest moment, copleșitor în favoarea primilor.

Ce spune CFR. Ce spun șantierele.

La începutul anului, CFR SA se prezenta public ca aflată într-o mobilizare fără precedent pe teren, cu un discurs despre electrificarea segmentelor vitale, digitalizarea traficului și redefinirea standardelor de mobilitate și siguranță.

Câteva săptămâni mai târziu, Asociația Pro Infrastructură semnala blocaje pe șantierul Brașov-Sighișoara și reamintea că termenul contractual inițial era de patru ani, că din cei 110 kilometri, peste 60 sunt pe variante de traseu nou la viteză de 160 km/h, și că după cinci ani de contract niciuna dintre variante nu este deschisă.

Structura celor 165 de proiecte trădează starea reală a rețelei. 100 sunt reparații, 34 proiecte noi, 13 modernizări, 14 renovări și 4 extinderi. Sectorul nu extinde în primul rând, ci încearcă să țină în viață ce există. O rețea care consumă mai mult din bugetul de intervenție pentru mentenanță decât pentru dezvoltare este o rețea care pierde teren, nu câștigă.

Mai mult, jumătate din portofoliu nici nu a ajuns pe șantier. 79 de proiecte sunt în proiectare, 51 în construcție, 19 înainte de execuție. La capătul celălalt, 4 finalizate.

Analiza proiectelor de căi ferate din România: 165 proiecte, 150,8 miliarde lei

Decalajul dintre declarații și execuție are și un cost financiar. România a pierdut finanțări tip grant de peste 1,5 miliarde de euro destinate electrificării căilor ferate și modernizării materialului rulant, bani eliminați din PNRR din cauza întârzierilor, înlocuiți parțial cu 1,8 miliarde de euro convertiți din grant în împrumut. Adică mai puțin, mai scump.

Ce a rămas în joc e substanțial. CFR SA a accesat 1,2 miliarde de euro prin PNRR pentru reabilitarea și construcția unor tronsoane feroviare, iar cel mai costisitor proiect în lucru rămâne modernizarea lotului doi din linia Caransebeș-Timișoara Est-Arad, o investiție de 1,35 miliarde de euro ajunsă la jumătate în execuție.

Sectorul privat, aproape absent

Dintr-un total de 165 de proiecte, doar 2 sunt private, cu o valoare cumulată de 26,34 milioane de lei, o fracțiune din cele 75,76 miliarde ale sectorului public și cele 75,04 miliarde ale parteneriatelor public-private. Infrastructura feroviară rămâne, structural, un pariu al statului. Iar când statul întârzie, nu există un sector privat care să compenseze.

2026, anul livrărilor promise

CFR SA estimează că până la finalul anului 2026 circulația trenurilor va fi reluată pe aproape 183 de kilometri de linie. E un angajament public, asumat oficial. Dacă se va concretiza, va fi primul semn că decalajul dintre ambiție și execuție începe să se închidă.