Datele de construcție spun un lucru, în timp ce piața HoReCa spune altul. Împreună, conturează imaginea unui sector în care optimismul antreprenorial și realitatea economică merg, deocamdată, pe drumuri diferite.
Potrivit Victa, în ultimele 12 luni au fost înregistrate 864 de proiecte de restaurante, cafenele, cantine și unități food & drinks, dominat covârșitor de sectorul privat: 781 de proiecte, cu o valoare estimată de 21,07 miliarde de lei. Sectorul public contribuie cu 38 de proiecte și 963 de milioane de lei, iar parteneriatele public-private cu alte 45 de proiecte și 571 de milioane de lei.
Din cele 864 de proiecte, 719 sunt construcții noi, adică 83% din total. Renovările sunt doar 68, extinderile 52, modernizările 24.
Este o caracteristică structurală a sectorului, iar statisticile sunt dure: 7 din 10 unități trag obloanele în primul an, iar 9 din 10 în primii doi ani. Totuși, în locul lor se deschid alte restaurante, baruri și cafenele, semn că antreprenorii încă pariază pe un domeniu unde investiția inițială e relativ mică, iar câștigul poate fi rapid.
Constanța bate Clujul. Bucureștiul e abia pe locul 4.
Distribuția geografică are o surpriză: Constanța conduce cu 87 de proiecte, urmată de Cluj (58) și Brașov (45). Bucureștiul, cu 38 de proiecte, e depășit de toate trei, o consecință a sezonalității de pe litoral și a presiunii turistice care alimentează constant cererea de spații noi de servire.
Județul Timiș (38) și Bihor și Gorj (câte 41) completează tabloul unui sector răspândit geografic, nu concentrat exclusiv în centrele urbane mari.
864 de proiecte food & drinks în România: structură, geografie și stadii de execuție
Public: 963 mil. lei
PPP: 571 mil. lei
Structura pe stadii arată că sectorul e în plină mișcare, dar mai ales birocratică: 436 de proiecte sunt în faza de autorizare, jumătate din total. Alte 153 sunt în construcție, 135 sunt finalizate, 65 sunt înainte de execuție, 61 în amenajare, 8 în proiectare și 6 în intenție.
Investițiile continuă pe fondul unei piețe care a depășit 55 de miliarde de lei în 2024, după o creștere de 12%. Avansul a fost de peste două ori mai alert decât rata generală a inflației din 2024, însă prețurile în restaurante și cafenele au urcat cu 10% în același an, trăgând în sus inflația generală.
Dar creșterea are fisuri. Anul trecut s-a remarcat o scădere a consumului atât pe zona de restaurante, cât și pe sectorul hotelier, din cauza diminuării valorii voucherelor de vacanță, cu un val consistent de insolvențe și falimente indiferent de tipul unității. Trei insolvenţe mari, La Plăcinte, Noodle Pack şi Salad Box, au marcat piaţa în 2025, avertizând că dimensiunea nu e o garanție.
În 2026 experții anticipează o repoziționare a pieței, în care restaurantele clasice nu dispar, dar se transformă, cu temeri legate de creșterea costurilor, în unele cazuri cu zeci de procente, și de lipsa de predictibilitate fiscală și legislativă.
Dincolo de cifre, miza reală a acestor proiecte e poziționarea pe o piață în restructurare. Lanțurile de cafenele continuă să se extindă agresiv, 5 to go a încheiat 2025 cu peste 700 de locații active, o rețea în 160 de orașe și 315 antreprenori francizați, în timp ce restaurantele independente jonglează cu marje comprimate și un consumator mai selectiv.
