Problema traficului din București nu se va rezolva prin mai multe parcări, pasaje sau extinderi de infrastructură rutieră, ci prin reducerea dependenței de mașina personală și regândirea modului în care este folosit spațiul urban. Este concluzia lui Mirko Franzoi, fondatorul companiei de planificare a transportului MIC-HUB, prezent recent la conferința Tilia organizată la Iași.

Specialistul susține că lipsa locurilor de parcare nu ar trebui privită exclusiv ca o problemă, ci și ca o oportunitate pentru schimbarea comportamentului de mobilitate într-un oraș deja sufocat de trafic.

„Parcarea este unul dintre cei mai importanți generatori de trafic auto. Dacă există parcare, oamenii vor veni cu mașina. Dacă parcarea este gratuită, atrage și mai multe mașini”, spune Franzoi.

Potrivit acestuia, una dintre marile probleme ale orașelor moderne este dezechilibrul dintre spațiul ocupat de mașini și numărul real de oameni transportați.

Franzoi explică faptul că un singur șofer poate ocupa în trafic până la 50 mp, luând în calcul atât dimensiunea vehiculului, cât și distanțele de siguranță necesare în circulație.

Într-o analiză realizată de MIC-HUB în Milano, doar 24% dintre oameni foloseau mașina pentru deplasare, însă automobilele ocupau aproximativ 72% din spațiul urban destinat mobilității. În paralel, transportul public deservea aproape dublul numărului de persoane folosind doar 4% din spațiu.

În opinia sa, multe investiții în infrastructura rutieră pornesc de la o logică greșită, optimizarea fluxului auto, nu a orașului în ansamblu.

„Mai multe parcări înseamnă mai multe mașini.” Franzoi avertizează că extinderea infrastructurii de parcare generează un efect invers celui dorit.

„Dacă vom construi mai multe locuri de parcare, vom atrage și mai multe mașini. Apoi traficul crescut va genera nevoia altor parcări și intrăm într-un cerc vicios”, afirmă acesta.

Expertul consideră că Bucureștiul ar trebui să investească mai degrabă în accesibilitate prin transport public și alternative de mobilitate, nu în extinderea spațiului destinat mașinilor.

În mod paradoxal, specialistul vede actualele șantiere și restricții de trafic din București drept o oportunitate de transformare urbană.

Acesta oferă exemplul orașului Milano, unde lucrările pentru noua linie de metrou M4 au blocat ani întregi zone importante din oraș. În timp, oamenii și-au schimbat obiceiurile de deplasare, iar după finalizarea proiectului administrația locală a redus spațiul rutier și numărul locurilor de parcare, introducând mai multe zone pietonale și spații verzi. „Mobilitatea este elastică, nu fixă. Oamenii se adaptează”, spune acesta.

În ceea ce privește zonele rezidențiale din jurul Capitalei, expertul consideră că transportul public clasic nu este suficient de eficient pentru cartierele cu densitate redusă.

Soluția propusă este dezvoltarea unor sisteme de transport la cerere, similare platformelor de ride-sharing, dar operate cu microbuze și integrate în rețeaua de transport metropolitan.

Prin intermediul algoritmilor și al comenzilor realizate din aplicații mobile, traseele ar putea fi adaptate în timp real în funcție de cerere.

Mai mult, acesta atrage atenția și asupra fragmentării administrative din București, unde deciziile privind mobilitatea sunt împărțite între Primăria Generală și cele șase sectoare.

În opinia sa, Capitala are nevoie de o strategie coerentă și coordonată la nivel metropolitan, nu de intervenții punctuale axate exclusiv pe infrastructură rutieră.

„Nu trebuie să fii Amsterdam sau Barcelona pentru a face schimbări. Este nevoie doar de viziune și curaj”, afirmă fondatorul MIC-HUB.

Sursa articol: Wall-Street.ro