Dacă în 2024 toată lumea vorbea despre ChatGPT, în 2025 despre modele de limbaj și generare de conținut, 2026 a adus în prim-plan un concept nou: agentic AI.

Spre deosebire de chatboții clasici, care răspund la întrebări și generează text la comandă, agenții AI sunt sisteme capabile să acționeze, adică planifică, execută sarcini în mai mulți pași, iau decizii intermediare și interacționează cu alte aplicații sau surse de date, fără să aibă nevoie de instrucțiuni la fiecare pas.

Pe scurt, nu îi spui ce să scrie, ci ce să rezolve. În construcții, unde munca administrativă consumă resurse uriașe și lipsa de forță de muncă este o problemă structurală, întrebarea firească este: poate această tehnologie să facă o diferență reală pe șantier?

Jeevan Kalanithi, co-fondator și CEO al companiei de tehnologie pentru construcții OpenSpace, a explicat pentru Construct Briefing, de ce crede că această tehnologie poate transforma cu adevărat industria.

Problema de productivitate din construcții

Argumentul central pentru adoptarea AI în construcții pornește de la o realitate bine-cunoscută: deficitul cronic de forță de muncă.

„Pur și simplu nu există suficienți oameni pentru tot ceea ce trebuie făcut„, spune Kalanithi. „Aceasta este o problemă cu care industria se confruntă de zeci de ani, iar soluția de a angaja mai mulți oameni nu a funcționat.”

Potrivit lui, promisiunea imediată a agenților AI constă în preluarea sarcinilor repetitive și administrative care consumă o parte semnificativă din timpul echipelor de proiect.

Tehnologia deja demonstrează utilitate, instrumente AI pot analiza contracte, specificații și documente de proiect mult mai rapid decât un om, ajutând echipele să identifice riscuri sau să înțeleagă obligații contractuale înainte ca disputele să apară.

Dar Kalanithi consideră că schimbarea cu adevărat profundă va veni atunci când sistemele AI vor depăși sfera documentelor și vor începe să interacționeze cu datele din teren.

„Particularitatea construcțiilor este că e o industrie din lumea reală„, spune el. „Acolo se câștigă și se pierd bani, în funcție de cât de bine execuți pe șantier.”

Agenți cu ochi, cum ar arăta în practică?

OpenSpace se specializează în captarea și organizarea datelor vizuale de pe șantiere, folosind camere 360°, drone, telefoane mobile și scanere laser. Software-ul companiei corelează imaginile cu planșele de proiect, creând un jurnal vizual al progresului lucrărilor.

Kalanithi crede că tocmai acest tip de context vizual ar putea transforma AI dintr-un instrument de productivitate de birou în ceva capabil să producă îmbunătățiri reale pe șantier. El descrie repetat conceptul de agenți cu ochi, asistenți AI capabili să interpreteze informații vizuale capturate de pe teren.

Aplicațiile potențiale merg de la suport administrativ simplu până la sarcini complexe de control al proiectului: generarea automată a jurnalelor de șantier, verificarea progresului față de listele de remedieri, asigurarea calității sau evaluarea situațiilor de plată.

Un exemplu concret: o echipă de proiect ar putea întreba un asistent AI dacă punctele dintr-o listă de remedieri au fost cu adevărat rezolvate, pe baza înregistrărilor vizuale actualizate continuu din inspecțiile de șantier. „Poți să spui: «Din aceste puncte, care sunt efectiv rezolvate? Le poți închide tu?»”

OpenSpace are deja un program de acces timpuriu pentru agenți AI cu capacități vizuale, iar Kalanithi estimează că tehnologia va deveni din ce în ce mai răspândită în următorii unu până la trei ani.

Agentic AI vine ca un asistent și nu înlocuitor

În ciuda entuziasmului din jurul agentic AI, Kalanithi este prudent în privința autonomiei tehnologiei. El subliniază în mod repetat că oamenii rămân responsabili pentru decizii, în special în domenii sensibile precum siguranța sau plățile.

El descrie sistemele AI mai degrabă ca asistenți extrem de capabili, meniți să accelereze fluxurile de lucru, nu să înlocuiască profesioniști.

„Cred că este mai rezonabil ca, pe măsură ce această tehnologie este implementată, constructorii să îi privească drept asistenți. Asistenți aproape atotștiutori, dar cărora le lipsește înțelepciunea umană.”

Această distincție ar putea fi esențială într-o industrie în care răspunderea juridică, responsabilitatea și managementul riscurilor sunt preocupări centrale. Kalanithi recunoaște că ar exista un scepticism justificat față de ideea că sistemele AI ar conduce inspecții de siguranță sau ar lua decizii operaționale în mod independent.

„Nu aș lăsa niciodată un agent să acționeze cu adevărat în numele tău. Va face doar recomandări, iar tu decizi ce vrei să faci cu ele.”

El compară agenții AI cu stagiari care adună informații pentru profesioniști experimentați: „Nu i-ai cere unui stagiar să decidă dacă plătim subantreprenorii electrici. Dar îi poți cere să verifice dacă toate prizele sunt montate în brut.”

Cum vor arăta șantierele peste cinci ani

Întrebat cum vor arăta proiectele de construcții peste cinci ani, Kalanithi prezice că o mare parte din documentația digitală a industriei va dispărea în fluxuri de lucru automatizate.

„Oamenii nu vor mai sta în fața calculatoarelor introducând date în tabele, cum se face azi.”

El anticipează că asistenții AI vor deveni o prezență obișnuită atât în birouri, cât și pe șantiere, ajutând muncitorii să găsească răspunsuri în timp real. Vizualizează scenarii în care echipele de pe teren, folosind telefoane sau ochelari inteligenți, ar putea întreba sisteme AI unde trebuie montate anumite componente, cu tehnologia arătând planșe, modele 3D și locația exactă a muncitorului.

Totuși, Kalanithi nu prevede dispariția oamenilor din procesul de construcție. El crede că meseriile calificate vor continua să execute munca fizică, în timp ce inginerii, managerii de proiect și echipele de șantier vor lua în continuare decizii de judecată privind proiectarea, secvențierea, coordonarea și plățile.

„Oamenii vor continua să facă munca de calificare, meseria propriu-zisă de a construi clădirea.”