De la renovări rezidențiale complexe la proiecte de ospitalitate și case de vacanță, piața construcțiilor și amenajărilor trece printr-o perioadă de maturizare, în care beneficiarii devin mai informați, mai exigenți și mai atenți la riscurile de execuție.

Astfel, soluțiile integrate și coordonarea unitară a proiectelor câștigă tot mai multă relevanță. Despre tendințele care definesc piața în 2026, provocările din execuție și profilul noului client de construcții, ne vorbește Ioan Dobre, CEO și fondator Except Custom Solutions.

La începutul anului estimați o creștere de 20% și mizați mult pe renovări și diaspora. La jumătatea anului, cum arată realitatea față de plan, unde v-a surprins piața în bine și unde a dezamăgit?

Primul trimestru a fost mai bun decât ne-am așteptat, plus 30% față de aceeași perioadă din 2025. Renovările rezidențiale complexe au rămas motorul principal, cum anticipam. Diaspora a contribuit și ea, procesul de câștigare a încrederii unui client care nu e prezent fizic durează, nu e o vânzare rapidă.

Unde m-a surprins piața în bine a fost segmentul de ospitalitate. Am intrat mai devreme decât planificasem în proiecte de tip A-Frame și cazări premium independente, pentru că cererea a venit spre noi. Investitorii care au calculat că un apartament clasic aduce 5-6% randament brut și văd că o cabană bine executată în destinație montană poate genera de trei-patru ori mai mult, încep să caute pe cineva care să le livreze execuția corect.

Sectorul office a rămas mai lent decât speram chiar și pentru reamenajări. Companiile sunt prudente, amână decizii, vor să vadă cum evoluează contextul macroeconomic înainte să angajeze bugete mari pentru birouri.

Prețurile au crescut cu aproape 20% în 2025 față de 2024. S-a stabilizat această presiune în 2026 sau continuă să urce? Cum reacționează clienții când văd un buget față de acum 18 luni?

Nu s-a stabilizat complet. Manopera continuă să crească, în parte din cauza majorărilor de salariu minim, în parte pentru că forța de muncă specializată e rară. Materialele au avut o ușoară stabilizare, dar costurile energiei au urcat cheltuielile operaționale ale furnizorilor, ceea ce transferă mai devreme sau mai târziu în prețuri.

Reacția clienților depinde de cât sunt de pregătiți. Cei care au mai lucrat cu noi sau cu firme similare înțeleg că prețul reflectă realitatea pieței. Cei care vin cu o cifră în cap din discuții vechi sau din comparații cu oferte de pe internet trec printr-un moment de recalibrare.

Ce facem noi diferit în acest context este să bugetăm conservator și transparent de la început. Clientul vede unde se duce fiecare leu. Dacă trebuie să alegem împreună unde optimizăm, o facem în faza de proiectare, nu când suntem deja în execuție.

Ați spus că segmentul office fit-out va reveni cu adevărat din 2027. Dar ce se întâmplă acum? Există cerere de reamenajare a spațiilor existente, sau companiile amână orice decizie de investiție în birouri?

Există cerere, dar e selectivă, reprezentată în principal de companiile care au contracte de leasing care expiră și trebuie să decidă dacă rămân sau se mută. Cele care au spații de care sunt mulțumite și nu au o presiune externă amână. Logica e simplă. Dacă nu ești obligat să cheltuiești acum, nu o faci.

Vom vedea mai multă activitate în zona office în 2027, când cei peste 200.000 de metri pătrați de birouri aflați acum în construcție în București vor fi livrați. Atunci companiile care se mută în spații noi vor avea nevoie de fit-out complet, de la zero. Acolo sunt proiectele mari și acolo avem experiența cea mai solidă.

Există o diferență vizibilă între clientul rezidențial din 2025 și cel din prima parte a lui 2026, în ce decide, cât cheltuie, cât se grăbește sau cât amână?

Clientul din 2026 e mai informat și mai precaut în același timp. A văzut cum au evoluat prețurile, a auzit povești despre proiecte care s-au lungit sau s-au scumpit și vine la prima discuție cu mai multe întrebări corecte decât acum doi ani. Asta e bine pentru noi, înseamnă că înțelege mai rapid valoarea unui model integrat față de coordonarea pe cont propriu.

Ca buget, nu am văzut o contracție semnificativă pe segmentul nostru. Clientul cu un proiect complex, fie că vorbim de o renovare completă, de o casă de vacanță sau de un apartament de calitate, nu a renunțat la proiect. A devenit mai atent la ce primește pentru banii lui și mai exigent cu termenele. Ceea ce e perfect rezonabil.

Ce s-a schimbat clar e viteza de decizie. Oamenii mai gândesc o lună înainte să semneze, mai compară, mai pun întrebări suplimentare. E un semn că piața se maturizează.

Modelul design & build câștigă teren față de abordarea fragmentată. Simțiți că această schimbare de mentalitate s-a accelerat în 2026 sau e tot un proces lent?

Se accelerează, dar mai lent decât ar trebui dacă ne uităm la câte proiecte eșuează din cauza coordonării proaste. Problema e că oamenii află de avantajele modelului integrat după ce au trecut printr-o experiență negativă cu abordarea fragmentată. Înainte de asta, li se pare că angajând un arhitect separat și un constructor separat au mai mult control. În realitate, au mai multă muncă și mai mult risc.

Ceea ce s-a schimbat vizibil în ultimii doi ani e că subiectul se discută public. Apar articole, apar podcasturi despre renovări, oamenii compară experiențe, ceea ce crește gradul de conștientizare. Nu ne aduce clienți peste noapte, dar scurtează conversația de la prima întâlnire.

Clienții corporate au început să includă criterii de sustenabilitate sau wellbeing în brief-uri? Sau rămâne mai degrabă o discuție estetică și de buget?

Depinde foarte mult de tipul de client. Multinationalele cu politici ESG la nivel de grup vin cu criterii clare ce vizează materiale certificate, soluții de eficiență energetică, spații care să susțină anumite scoruri de wellbeing. E un standard intern pe care trebuie să-l respecte.

Clientul local, antreprenorial, e mai pragmatic. Vrea un birou în care oamenii lui să lucreze bine, să arate bine când vine un client în vizită și să se încadreze în buget. Lumina naturală apare în brief, dar mai degrabă ca preferință estetică decât ca un criteriu de wellbeing cu specificații tehnice.

Noi abordăm sustenabilitatea în primul rând prin alegerea materialelor care durează, precum lemn masiv, finisaje care nu trebuie înlocuite după trei ani, instalații eficiente energetic. Nu pentru că e la modă, ci pentru că un spațiu care nu trebuie refăcut în cinci ani este, prin definiție, mai sustenabil decât unul cu materiale ieftine schimbate frecvent.

Forța de muncă specializată rămâne o problemă structurală în România? S-a schimbat ceva în 2026 față de anii anteriori?

Rămâne o problemă și nu văd semne că se va rezolva structural în orizontul apropiat. Meseriile de execuție nu mai atrag tineri, școlile profesionale nu produc suficienți absolvenți calificați și o bună parte din forța de muncă existentă lucrează în afara țării sau îmbătrânește.

Ce s-a schimbat e că meșterii buni știu că sunt rari și se comportă în consecință. Asta înseamnă prețuri mai mari, disponibilitate mai limitată și, uneori, tentația de a lucra simultan pe mai multe șantiere, ceea ce diluează calitatea și atenția.

Soluția noastră e să lucrăm cu o bază stabilă de colaboratori, pe termen lung, și să nu îi supraîncărcăm. Prefer să refuz un proiect dacă nu am oamenii potriviți disponibili, decât să îl preiau și să nu îl pot livra la standardul pe care l-am promis. E o decizie de business care ne-a costat proiecte pe termen scurt, dar ne-a protejat reputația pe termen lung.

Există segmente sau tipuri de proiecte unde simțiți că piața e supraîncălzită? Și unde vedeți un spațiu neocupat bine?

Supraîncălzit, în sensul concurenței pe preț, e segmentul renovărilor simple și al amenajărilor standard de apartamente. Prețurile sunt comprimate, calitatea e variabilă, clientul alege de multe ori cel mai mic preț și plătește diferența ulterior.

Noi nu concurăm acolo și nici nu vrem. Proiectele noastre încep de la o anumită complexitate. Vorbim despre renovări complete, case la cheie, spații care necesită coordonarea mai multor specialități simultan. Acolo concurența serioasă e mai rară.

Un segment pe care îl vizăm în acest an e intersecția dintre execuția de calitate și cazările premium independente. Investitorii care vor să intre pe piața de short-term rentals cu o proprietate bine executată nu au mulți parteneri care să înțeleagă atât logica investițională, cât și cerințele tehnice ale unei structuri neconvenționale, un A-Frame, o vilă de vacanță, un boutique de câteva camere. Acolo construim activ prezența acum.

Când un proiect iese rău, fie depășiri de buget, termene ratate, sau client nemulțumit, care este cel mai frecvent punct de rupere?

Aproape întotdeauna, ruptura apare în faza de proiectare, mai exact din lipsa ei. Proiectul tehnic incomplet la momentul începerii execuției. Decizii lăsate pe mai târziu care trebuiau luate înainte. Specificații neclare care generează interpretări diferite între client, arhitect și constructor.

Am văzut asta și în propriile proiecte, mai ales la început. Am înțeles că orice oră investită în proiectul tehnic înainte de execuție economisește trei ore pe șantier. Acum nu începem execuția până nu avem proiectul complet și validat de client. E o disciplină care deranjează uneori, pentru că oamenii vor să vadă că se mișcă ceva rapid, dar e singura metodă care funcționează.

Al doilea punct de rupere frecvent e schimbarea de decizie în execuție. Clientul vede un perete ridicat și vrea să-l mute cu 30 de centimetri. Pare simplu, dar nu e, pentru că implică modificări în instalații, în mobilier, în buget, în termen. Noi documentăm orice modificare și o supunem aprobării înainte de implementare, cu impactul clar. Această abordare reduce conflictele de final de proiect.

Dacă ar fi să descrieți clientul ideal Except în 2026, după tipologie, așteptări, buget, mod de lucru, cum arată el?

E cineva care a înțeles că timpul lui valorează mai mult decât diferența de preț dintre un model integrat și coordonarea pe cont propriu. De obicei are venituri ridicate, un program încărcat și un proiect care contează pentru el. Prima casă adevărată, o renovare în care vrea să locuiască mulți ani, o proprietate de vacanță pe care vrea să o și închirieze.

Nu vrea să fie managerul proiectului lui de amenajare. Vrea să ia deciziile importante,  ce stil, ce materiale, ce buget total, și după aceea să fie informat corect și la timp, fără să fie nevoit să arbitreze între furnizori sau să alerge după meșteri.

Ca buget, nu avem un prag fix, dar proiectele sub o anumită complexitate nu se potrivesc modelului nostru, pentru că valoarea pe care o aducem, prin coordonare integrală, prin producție internă de mobilier, printr-un singur responsabil, se justifică economic pe proiecte unde miza e suficient de mare.

Clientul ideal înțelege că predictibilitatea are un preț. Nu caută cel mai mic buget, caută cel mai bun raport dintre ce i se promite și ce primește efectiv. Acesta este clientul cu care lucrăm bine și cu care ajungem, de obicei, la proiecte ulterioare.

Urmăriți Except Custom Solutions pe:
Website | Facebook | Instagram | Linkedin