Un nou raport KPMG arată că majoritatea companiilor investesc în sustenabilitate fără să poată demonstra impactul financiar al acestor investiții. În construcții, unde proiectele verzi și criteriile ESG devin tot mai importante pentru investitori și finanțatori, această provocare începe să fie vizibilă și în România.
ESG a intrat în boardroom, dar nu și în Excel
În ultimii ani, aproape orice companie mare și-a stabilit obiective privind reducerea emisiilor de carbon, eficiența energetică sau utilizarea materialelor sustenabile.
Însă atunci când directorii financiari sunt întrebați cât au contribuit aceste investiții la profitul companiei, răspunsul este adesea neclar.
Potrivit unui nou raport KPMG, doar 20% dintre companiile analizate reușesc să măsoare impactul financiar al investițiilor în sustenabilitate, în timp ce aproape patru din cinci nu pot demonstra efectul asupra profitului, fluxului de numerar, EBITDA sau valorii companiei.
Raportul are la bază un sondaj realizat în rândul a 2.024 de directori executivi și lideri de business din 19 țări, toate companiile participante având venituri anuale de peste 100 milioane de dolari.
Sustenabilitatea rămâne, pentru multe companii, un exercițiu de conformare
Concluzia KPMG este simplă. Companiile au făcut progrese importante în stabilirea obiectivelor ESG, însă metodele prin care acestea sunt evaluate financiar au rămas în urmă.
„În timp ce știința și stabilirea obiectivelor au evoluat, instrumentele de evaluare și metodologiile financiare au rămas în urmă”, arată raportul. Rezultatul este un punct orb în procesul decizional.
Companiile continuă să investească în proiecte sustenabile, însă nu reușesc întotdeauna să demonstreze dacă acestea generează valoare economică sau reduc riscurile pe termen lung.
Industria construcțiilor este una dintre cele mai afectate de această schimbare. În ultimii ani, dezvoltatorii au investit în:
- certificări BREEAM și LEED;
- clădiri Nearly Zero Energy Building (nZEB);
- materiale cu emisii reduse de carbon;
- sisteme inteligente de management energetic;
- digitalizarea proiectării și a șantierelor.
Toate aceste investiții implică costuri suplimentare. Întrebarea care apare tot mai des este dacă acestea se reflectă în valoarea activului, în chirii mai mari, într-un cost mai redus al finanțării sau într-o creștere a profitabilității proiectului.
Raportul KPMG sugerează că, pentru majoritatea companiilor, răspunsul nu poate fi încă demonstrat prin indicatori financiari.
Pot demonstra valoarea
Companii care pot lega sustenabilitatea de profit, cash-flow sau evaluare.
Nu pot cuantifica
Companii care nu pot urmări clar impactul asupra EBITDA, CapEx sau bilanț.
„Țintele au avansat. Instrumentele de evaluare financiară au rămas în urmă.”
Ideea-cheie din raportul KPMG: sustenabilitatea este încă tratată prea des ca un exercițiu de conformare, nu ca o decizie de capital.Ce înseamnă pentru România?
România începe să intre în aceeași etapă
Deși piața locală este mai puțin matură decât cele din Europa Occidentală, tendința este clară.
Potrivit datelor Romanian Green Building Council și ale platformelor internaționale de certificare, numărul proiectelor certificate BREEAM și LEED a crescut constant în ultimii ani, iar cerințele privind performanța energetică au devenit standard pentru proiectele noi.
În același timp:
- băncile analizează tot mai atent criteriile ESG în procesul de finanțare;
- investitorii instituționali preferă active eficiente energetic;
- fondurile europene condiționează tot mai multe investiții de îndeplinirea obiectivelor climatice.
Cu toate acestea, foarte puțini dezvoltatori români publică analize privind rentabilitatea investițiilor în sustenabilitate sau impactul acestora asupra valorii activelor.
Raportul arată că doar 19% dintre companii folosesc metode avansate de evaluare financiară, precum simulările Monte Carlo sau Digital Twin, pentru a estima costurile și beneficiile investițiilor în sustenabilitate.
În construcții, aceste instrumente pot fi integrate cu platformele BIM și sistemele de monitorizare a clădirilor pentru a răspunde unor întrebări esențiale:
- Cum se modifică valoarea unei clădiri certificate?
- Care este perioada reală de recuperare a investiției?
- Cum influențează eficiența energetică costurile operaționale pe 20 sau 30 de ani?
- Care este impactul asupra valorii de piață și asupra condițiilor de finanțare?
Pe măsură ce proiectele devin mai complexe, aceste răspunsuri vor conta tot mai mult în deciziile de investiții.
Ce arată România
Clădirile verzi sunt tot mai numeroase. România se află printre piețele din Europa Centrală și de Est cu o creștere constantă a proiectelor certificate BREEAM și LEED, în special în sectoarele office, logistic și retail.
Dar investitorii cer mai mult decât conformare, Pentru fondurile internaționale și băncile comerciale, performanța ESG începe să influențeze evaluarea riscului și accesul la finanțare, nu doar imaginea companiei.
Provocarea următorilor ani nu va mai fi obținerea unei certificări, ci demonstrarea valorii economice pe care aceasta o generează pe întreg ciclul de viață al activului.
Raportul KPMG transmite un mesaj clar, că investițiile în sustenabilitate nu mai pot fi evaluate doar prin indicatori de mediu. Pentru sectorul construcțiilor, adevărata provocare este integrarea acestora în modelele financiare utilizate pentru evaluarea proiectelor, alocarea capitalului și gestionarea riscurilor.
În România, unde piața construcțiilor se maturizează rapid și cerințele privind eficiența energetică devin tot mai stricte, companiile care vor reuși să demonstreze valoarea financiară a investițiilor în sustenabilitate ar putea avea un avantaj competitiv important în relația cu investitorii, băncile și partenerii internaționali.
