Știai că România construiește de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare moderne?

Este o statistică care vorbește de la sine despre modul în care se transformă infrastructura comercială a țării. În timp ce marile rețele continuă să investească masiv în extindere, piețele agroalimentare și micii comercianți locali par să rămână în urmă, cel puțin la nivel de construcții. Totuși, dincolo de cifre, comerțul tradițional românesc pare mai viu ca oricând, reinventându-se în forme surprinzătoare.

Ce arată datele Victa.ro: supermarketurile domină clar zona investițiilor noi

Conform datelor furnizate de platforma Victa.ro, în perioada octombrie 2024 – octombrie 2025 au fost monitorizate 71 de proiecte de supermarketuri la nivel național.
Dintre acestea, 69 sunt construcții noi, iar 2 reprezintă modernizări.

Ca stadiu de implementare:

• 32 se află în faze ante-construcție,
  
  
• 14 sunt în construcție,
  
  
• 25 sunt deja finalizate.

Distribuția geografică confirmă o tendință clară de concentrare urbană: cele mai multe proiecte se regăsesc în București (7 proiecte), Iași (7), Maramureș (6) și Brașov (6).

Piețele agroalimentare, o infrastructură care se modernizează lent, dar nu dispare

În contrast, tot în ultimele 12 luni au fost identificate 20 de proiecte de piețe agroalimentare, din care 13 construcții noi, 2 renovări, 4 modernizări, și o 1 extindere.

În ceea ce privește stadiul lucrărilor:

• 9 proiecte sunt în faze ante-construcție,
  
  
• 6 se află în execuție,
  
  
• 1 în amenajare,
  
  
• și doar 4 sunt finalizate.

Comerțul tradițional, între declin și reinventare

La nivelul vânzărilor, însă, imaginea se schimbă. O analiză publicată recent de Ziarul Financiar arată că, departe de a fi în colaps, comerțul tradițional românesc se reinventează și rămâne un canal de vânzare de forță.

În 2024, vânzările magazinelor tradiționale au crescut cu 10,7%, un ritm aproape dublu față de cel al lanțurilor moderne. Este al doilea cel mai alert avans din piața de FMCG, imediat după formatul discount-erilor, care a înregistrat +10,9%.

Cum se explică această performanță? Aproape jumătate din populația României locuiește în mediul rural, unde prezența marilor lanțuri este extrem de redusă.

În aceste zone, magazinele de proximitate, băcăniile și micii retaileri locali reprezintă adesea singura formă de comerț accesibilă.

În localitatea Cerașu (județul Prahova), de exemplu, un sat cu doar 4.000 de locuitori, funcționează zece magazine tradiționale, unele cu o istorie de peste 20-30 de ani.

Cel mai apropiat magazin modern, un Profi Loco, format adaptat mediului rural, se află la 12 kilometri distanță, în Drajna de Jos. Iar un Lidl este la 18 kilometri, în Vălenii de Munte.

De la mall la marginea satului: experimentul Profi Loco

Profi este, până acum, singurul lanț modern care a pariat serios pe mediul rural, dezvoltând un format special, Profi Loco, gândit pentru localitățile mici, cu infrastructură modestă.

Conceptul a demonstrat că există potențial economic și în satele românești, dacă oferta este adaptată la nevoile comunității: prețuri corecte, produse de bază, spațiu compact, costuri reduse.

Succesul acestui model a atras atenția și altor rețele, care încep să exploreze formate similare. Însă, pentru moment, ruralul românesc rămâne terenul de joacă al micilor antreprenori, așa cum subliniază ZF, un spațiu unde comerțul tradițional, deși fragil, își păstrează reziliența prin adaptabilitate și relația directă cu clientul.

Contrastul dintre cifrele Victa și analiza ZF evidențiază perfect dualitatea comerțului românesc. Pe de o parte, avem o țară urbană, în plină modernizare, unde lanțurile internaționale și dezvoltatorii imobiliari investesc masiv în formate standardizate, cu infrastructură modernă și fluxuri logistice eficiente.

Pe de altă parte, o țară rurală, bazată pe relații directe, unde băcănia din colț încă funcționează ca un reper social, nu doar economic.

Dezvoltarea accelerată a supermarketurilor și hipermarketurilor schimbă fața orașelor, apar centre comerciale, spații logistice, parcări și rețele integrate. Dar, în același timp, nu reușesc să penetreze suficient mediul rural, unde distanțele, infrastructura slabă și puterea de cumpărare mai redusă limitează extinderea.

Construim pentru oraș, dar cumpărăm încă de la sat

România traversează o etapă de transformare profundă în comerțul cu amănuntul. Dezvoltatorii imobiliari și lanțurile moderne de retail ridică zeci de supermarketuri noi, standardizate și eficiente.

Apoi, magazinele tradiționale, aparent condamnate de trenduri, continuă să reziste și chiar să crească, alimentate de o cultură a proximității și de atașamentul comunităților locale.

Adevărata miză pentru următorii ani va fi integrarea celor două lumi: să modernizăm comerțul fără să pierdem rădăcina locală.